CosminM0an

Cosmin Mesana: „Dintr-o poziție de top-management, în care se presupune că ai trecut prin diferite ipostaze de dezvoltare și că ai o anumită experiență, poți să susții inovație, schimbare, creare. Iar asta nu se termină niciodată”

„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”

Profil invitat

Nume: Cosmin Mesana
Profesie: Plant Manager HELLA Arad, inginer
Data nașterii: 28 noiembrie, 1973
Orașul curent: Timișoara

Cosmin Mesana: „Dintr-o poziție de top-management, în care se presupune că ai trecut prin diferite ipostaze de dezvoltare și că ai o anumită experiență, poți să susții inovație, schimbare, creare. Iar asta nu se termină niciodată”

„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.

Profil invitat

Nume: Cosmin Mesana
Profesie: Plant Manager HELLA Arad, inginer
Data nașterii: 28 noiembrie, 1973
Orașul curent: Timișoara
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Timp de citire: 7 min
Autor fotografii: Sofia Băcanu

După aproape 25 de ani de experiență în companii mari și foarte mari, din sectoare ale producției industriale, de echipamente electrice și electronice (Zoppas, Solectron), ori din industria orizontală automotive  (Dura, Contitech Romania), inginerul Cosmin Mesana a ajuns cunoscut, în ultimii șapte ani, ca managerul care operează conducerea uneia dintre unitățile de producție ce fac parte dintr-un concern german de top, este Plant Manager la HELLA Arad.

I-am adresat domnului Cosmin Mesana câteva întrebări despre profesie, percepția schimbării, tehnologiile și job-urile viitorului, dar și despre cum se resimte impactul pandemiei asupra industriei automotive. L-am intervievat într-un moment în care valul al treilea al pandemiei Covid-19 a adâncit criza globală în care se află întreaga lume și am început cu o referire la noțiunea de criză.

 

Domnule Cosmin Mesana, cum se raportează un manager de mare companie locată în Arad, care conduce sute de oameni, la o criză globală cum este cea a pandemiei?

Criza globală a pandemiei a adus după sine un impact puternic asupra industriilor. Noi crize au nevoie să fie gestionate în această perioadă: criza globală a „cipurilor”, criza globală pentru transportul din Asia, criza altor materii prime esențiale în industrie (plastic, metale). În acest context, misiunea noastră este să mergem mai departe și să definim un “normal”. Acestea sunt provocările cu care ne confruntăm în prezent. Pandemia e doar vârful aisbergului. Ea vine după o perioadă mai puțin fastă în industria auto, care a început în 2019 . „Variabilele” cu care lucrăm acum, zi de zi, sunt mai multe. Prioritatea între toate este să protejăm organizația, pentru că așa reușim să protejăm și businessul. Pe de altă parte, este și o perioadă care deschide oportunități. Pentru aceia care fac efortul de a și le apropia, se deschid perspective pentru viitor.

 

Care au fost consecințele operaționale ale crizei epidemiologice declanșate acum un an din cauza noului coronavirus? Cum a trecut HELLA Arad prin lunile de pandemie din 2020 și din 2021, în statistici, evoluții și tendințe?

Criza epidemiologică ne-a afectat și pe noi, așa cum a fost afectată întreaga industrie. Marii producători din industria auto au avut perioade  în care au oprit producția, au scăzut comenzile din partea lor. Pentru noi, în HELLA Arad, datorită unei bune comunicări în cadrul grupului, dar și cu clienții noștri, am reușit să ne adaptăm rapid, am luat decizii din mers și am reușit să ținem fabrica deschisă. Asta, pe de o parte pentru că aveam nevoie să ținem echipa aproape, într-o perioadă de mare neliniște și incertitudine, pe de altă parte pentru că suntem o locație de producție care a putut să livreze și în lunile cel mai greu afectate de pandemie.

În continuare suntem o unitate de producție stabilă, iar tendința este să avem și aici dezvoltare, la fel ca în alte locații ale HELLA din România.

Dacă ar fi să mă uit la cea mai mare provocare pentru noi, a fost aceea de a ne asigura că echipa noastră poate lucra în condiții de siguranță. Circuitele noastre de lucru au fost schimbate, măsurile de prevenție au fost multe și le-am aplicat eficient. Cultura organizației ne-a ajutat să reușim  împreună să găsim soluții și să depășim această provocare.

 

După un an în care s-a simțit o contracție evidentă a pieței globale auto, HELLA Arad mai are motive și argumente de business pentru a proiecta noi investiții și creșteri de capacități?

HELLA Arad a demonstrat în cadrul grupului că poate fi un pilon de creștere. Este rezultatul unei echipe foarte bune, care s-a manifestat într-o piață locală a Aradului matură, dezvoltată, cu multe competențe și experiență în industria automotive.

Criza industriei de care vorbeam, cea din 2019, a fost una a tehnologiei, iar pandemia a venit să o comprime și să ceară dezvoltare de produse noi, tehnologii noi. Megatrendurile pe care le vedem astăzi sunt electrificarea și conducerea autonomă. Pentru primul pilon, HELLA Arad livrează deja soluții și componente de eficientizare a sistemelor electrice ale mașinilor.

În mod firesc, așadar, vin și investițiile în proiecte de creștere, pentru că piața auto globală cere ceea ce din România, respectiv Arad, putem livra.

 

Cum evoluează în Arad o afacere gândită și condusă global pe o arhitectură de management germană, într-un oraș vestic al României noastre de toate zilele, unde se îmbină spiritul bănățean cu cel balcanic, o cultură socială destul de îndepărtată de cea germană?

Vestul României este un spațiu geografic multicultural, datorită istoriei speciale a locului. Pe această trăsătură, multinaționalele au găsit un mediu potrivit pentru propriile sisteme de management. Totodată, aș spune că datorită lor, spiritul balcanic, cu sensurile mai puțin plăcute, este evident mai rar. Companiile germane ne-au adus din cultura și gândirea lor, iar românul este un om curios și căutător. Am asimilat atât de mult, încât, astăzi, nu vedem mari diferențe între fabricile din vestul și cele din estul Europei. Suntem tratați la fel și acționăm la fel. Procedurile sunt aceleași, astfel că diferențele de cultură se estompează.

„Fără îndoială, managementul resurselor umane este cea mai importantă resursă a unui business, pentru că oamenii pun totul în mișcare, ei fac mai departe și managementul materiilor prime și managementul logisticii.”

Ați evoluat profesional prin trecerea de la joburi tehnice specializate de nivel middle-management către cele de top-management, din unitățile zonei de vest a României ale mai multor companii internaționale. Acum 25 de ani, ce șanse vă dădeați pentru ca să atingeți acest nivel de top-management, în conducerea unei unități de producție Hella, model internațional în standardele de calitate și inovare?

Acum 25 de ani și eu mă întrebam ce viitor profesional aș putea avea, pe baza a ceea ce învățasem. La acel moment, nu am avut în gând că aș putea să dezvolt o carieră în management. Calea aceasta s-a dezvoltat de la sine. Dacă mă uit acum înapoi, văd rezultatele și dezvoltarea profesională cu doi piloni foarte importanți: partea tehnică m-a pasionat din totdeauna, m-a făcut să îmi placă să lucrez; și am muncit foarte mult, mi-am asumat responsabilități și am fost prezent. Progresul profesional a fost o consecință.

 

Aveți și prieteni printre oamenii din cadrul echipei HELLA Arad, pe care o conduceți? Ce rol pot avea relațiile informale într-o companie structurată prin standardele de calitate și control al proceselor, care pune accentul pe respectarea normelor, încadrarea în Quality Control și atingerea țintelor de producție?

Relațiile informale sunt foarte importante. Am mulți colegi de care sunt apropiat. De altfel, pot spune că în echipa din Arad mă simt ca într-o familie. Relațiile corecte sunt foarte importante. Ele te ajută să îți faci jobul cu plăcere, să menții o energie pozitivă, să te dezvolți. Totuși, nu sunt adeptul relațiilor de prietenie la locul de muncă. Dar sunt adeptul relațiilor bazate pe încredere, bun simț, relații etice. Când ai o echipă de sute de oameni, ai responsabilitatea deciziilor corecte și poate fi greu să iei decizii corecte cu prietenii. Pot să spun că, de-a lungul carierei, am cunoscut oameni de care m-am apropiat și unii mi-au devenit prieteni buni după ce am încetat să mai lucrăm împreună.

 

Care este componenta de business din sectorul automotive căreia îi acordați o importanță mai mare: managementul logisticii și materiilor prime sau managementul resurselor umane?

Fără îndoială managementul resurselor umane. Este cea mai importantă resursă a unui business, pentru că oamenii pun totul în mișcare, ei fac mai departe și managementul materiilor prime și managementul logisticii.

 

Multe companii de înaltă tehnologie adoptă treptat procesele de robotizare a fluxurilor de producție. Este adevărat că roboții vor înlocui multe dintre joburile realizate acum de oameni? Sau, mai exact, în ce orizont de timp? Cu ce consecințe?

Este o tendință firească a tehnologiei, care scutește omul de munca fizică și îi creează spațiu pentru gândire. Este rezultatul inovației și a cercetării. Nu este un proces ușor de gestionat, pentru că însă sunt multe necunoscute, dar cine o va face va beneficia de multe avantaje. Locurile de muncă fără complexitate vor dispărea încet, încet. E vorba de acele activități care necesită repetiție, mișcări constante, predictibilitate. Este exemplul zonelor de producție, care vor fi urmate de cele din domeniul administrativ. În același timp, nevoia de schimbare, de eficientizare, prin apariția roboților, vine și din realitatea forței de muncă. Până în pandemie, în zona de vest, ne-am confruntat cu un deficit mare pentru operatori. Mi-e greu să ofer un orizont de timp pentru că sunt mulți factori implicați. Din punct de vedere a industriei din care fac parte, cred că în următorii 10 ani vom vedea un progres semnificativ. Consecința acestei robotizări poate aduce multe beneficii, în primul rând în zona de educație personalul va beneficia de calificare și recalificare pentru locuri de muncă mai bine plătite, mai creative, orientate spre competențe raționale, mai puțin spre abilități fizice. Dar pentru toate acestea este nevoie și de implicarea sistemului de educație public, care să susțină acest trend.

 

Inovațiile tehnologice duc  la transformarea proceselor și schimbă piața muncii. După observațiile dumneavoastră, s-au profilat deja în economia reală joburi ale viitorului? Care sunt primele și cele mai interesante joburi ale viitorului, prezente deja în piața muncii?  

Piața muncii este într-o schimbare accelerată din punct de vedere a specializărilor noi și foarte căutate. Cred că cele mai multe se vor concentra în jurul IT-ului. Dezvoltarea și implementarea 5G vor aduce o mulțime de meserii noi. IOT este deja industria 4.0, o realitate care are efecte în prezent. Cibersecurity este un domeniu foarte interesant, cu prea puțini specialiști, cu o mare relevanță pentru megatrendurile industriei, mașina electrică și mașina autonomă.

 

Cum se resimte politica UE de reducere a emisiilor și, în subsidiar, de eliminare a propulsoarelor diesel de pe șoselele europene, în industria automotive? În cât timp vor circula numai mașini cu motoare electrice în Europa?

Politica de reducere a emisiilor se resimte deja de 2-3 ani în industria auto. Din fericire, HELLA a anticipat asta și suntem într-o poziție favorabilă. Marii constructori auto sunt determinați de aceste noi politici să inoveze, să investească în dezvoltarea de vehicule electrice. E nevoie și de o schimbare de cultură a consumatorilor. Observăm în acest caz o transformare venită din necesitate, deci nu ca urmare a unei cereri. Avem multe proiecte dezvoltate cu mari constructori auto pentru automobile electrice. Cred că în Europa am trecut de punctul de inflexiune. Orizontul de timp este greu de estimat. Depinde foarte mult de cultura fiecărui popor, de nivelul de dezvoltare economică, de nivelul de educație. Totodată, acum suntem dependenți de nivelul de inovare din industrie și din industriile conexe.

 

„Am învățat că oamenii din jurul tău contează, echipa și mai ales încrederea.”

Cum este relația unui manager de top din sectorul privat românesc cu autoritățile publice, cu instituțiile statului? Dincolo de previzibilul răspuns „cu bune și cu rele”, vă invităm să ne oferiți o perspectivă proprie, conturată din modul în care ați interacționat cu instituțiile publice, ca manager local al unui producător internațional.

Din experiența mea, relația este una limitată sau nu există. În afara controalelor care se fac periodic (DSP, ISU, mediu, finanțe) nu avem interacțiuni. Acolo unde am găsit prilejul interacțiunii, experiențele au fost normale.

 

Ați traversat situații în care să fi fost esențială o decizie sau o măsură luată de o instituție publică pentru evoluția business-ului pe care îl conduceați? Exceptând măsurile de încurajare a investițiilor din prevederile Codului Fiscal, mai sunt forme de implicare prin care autoritățile publice pot să sprijine activ investițiile străine în România, pe care le-ați vedea personal ca utile pe termen scurt și mediu?  Dar pentru antreprenorii români, ce pot face autoritățile, guvernul sau autoritățile locale, pentru ca să le stimuleze creșterea afacerilor?

Cea mai necesară formă de sprijin pentru investițiile străine, pe care o pot oferi autoritățile, este cea a predictibilității, să nu mai fie companiile puse în situația de a se adapta peste noapte la schimbări de legislație. Corporațiile lucrează cu planuri financiare multianuale, atenția pentru predictibilitate este foarte mare. HELLA este o companie care are o viață de peste un secol. Cultura acestei companii este cea a anticipației, predictibilității. Iar consecința este stabilitatea pe care o poate oferi în condiții de performanță, de standarde certe atât clienților, cât și angajaților. Ori, dacă regulile jocului se tot schimbă, scenariile se schimbă și rezultatele nu mai pot fi cele planificate.

Poate cel mai important exemplu despre sprijinirea activă a industriilor, antreprenoriatului, este cel al educației, la toate nivelurile. O mai bună comunicare cu mediul de afaceri, pentru a afla nevoile și scenariile pe termen mediu și lung, ar asigura resursa umană care să aducă beneficii atât pentru mediul privat, cât și pentru stat și comunități prin randamentul financiar al businessului. Unul dintre cei mai importanți indicatori în decizia de a investi într-o țară este disponibilitatea resursei umane. Apoi, infrastructura este un indicator cheie. Și aici mă refer la cea energetică, la infrastructură rutieră locală. Adaug nevoia de mai puțină birocrației, de simplificare. În companii, căutăm permanent soluții de standardizare, de robotizare, de simplificare. Pentru autoritățile statului o astfel de abordare vine cu creșterea serviciilor, cu transparență. În ceea ce privește susținerea investițiilor, antreprenoriatului, nu cred că trebuie făcută o diferențiere între investiții străine și cele românești.

 

Dacă ați fi consilierul pe economie și dezvoltare al premierului Florin Cîțu, care ar fi primele două sau trei domenii de interes strategic spre care ați recomanda să se îndrepte prioritățile strategiei guvernamentale?   

Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată.

 

Nu v-a tentat niciodată să faceți pasul spre politică, eventual spre o candidatură publică, spre viața tumultoasă a competițiilor electorale, spre discursuri publice și competiții de imagine?  

Nu am fost tentat, nu mă regăsesc în acest domeniu. Mă împlinește activitatea în care sunt implicat și cât încă pot să ofer rezultate focusul meu este aici.

 

Care sunt primele trei sau patru cuvinte cheie prin care i-ați caracteriza pe oamenii politici cunoscuți din România?  Există diferențe între cei din dreapta și cei din stânga politică românească?

Ca un observator mai puțin avizat, dar ca cetățean care își ia în serios responsabilitățile și muncește riguros, cu implicare și efort, văd în mediul politic populism, minciună, corupție, incompetență. Peste tot, fără culoare politică sau plasare pe eșichierul politic. Dezamăgirea este constantă, mai ales că, în mediul privat, oameni din aceeași cultură pot face performanță, generează schimbare. Deci se poate.

 

Ce preferați să urmăriți, un film bun, un talk-show cu invitat de excepție, un documentar Netflix sau HBO, ori o cursă de Formula 1 sau o etapă din TourDeFrance?  

În funcție de starea de spirit pe care o am, aleg o sursă pentru timpul liber. Îmi place să urmăresc un talk-show cu un invitat de excepție și, deopotrivă, pot urmări cu interes o cursă de Formula 1.

 

Tinerilor și adolescenților li se spune destul de des să-și planifice cu atenție studiile și traseul profesional, după pasiunile, dorințele și talentele pe care le au. Și totuși, foarte mulți tineri se orientează în alegerea unei specializări în studiile liceale sau superioare după cu totul alte criterii, după sfaturile familiei, după oportunități de costuri ori chiar în funcție de preferințele subiective ale unor prieteni. Ce i-ați spune unui tânăr care are un job, dar în care nu strălucește, să persevereze, sau să-și reorienteze cariera radical?  

E dificil să dai sfaturi unui tânăr la început de drum pentru că e vorba de decizii care îi vor influența viața. Din propria experiență, spun că e foarte important să faci ceea ce îți place, să găsești bucuria în munca ta, să o privești ca pe o pasiune. Asta îți aduce o energie bună, care te ajută să continui. Dacă în această situație nu perseverează, nu strălucește, să aștepte, să muncească, să nu se dea bătuți la primul eșec. Asta e parte din “învățarea” pe tot parcursul vieții. Dacă nu există pasiune, atunci cel mai bine ar fi să se reorienteze.

 

Există un model de manager pe care îl cunoașteți personal, pe care îl admirați și care vă inspiră, ori nu ați găsit încă un astfel de model?

Am câteva modele care le-am întâlnit de-a lungul carierei și care și-au lăsat amprenta asupra mea. Am modele care m-au inspirat la început, altele de la care am învățat tehnici de management. Ceea ce consider acum valoros sunt principiile de bază pentru orice meserie care sunt valabile și pentru viață. Am învățat cât contează integritatea, punctualitatea, promisiunea. Am învățat că oamenii din jurul tău contează, echipa și mai ales încrederea. În decursul timpului, am avut diferite modele de ledearship și încă mai întâlnesc oameni care mă inspiră.

 

Ce poate fi mai important decât cariera, pentru un om cu o carieră de succes?  

Interesantă întrebare, care necesită și un moment de reflexie. Sunt etape în viață. Pentru mine acum e foarte important balansul între job și viața de familie, timpul petrecut cu prietenii. E foarte important mediul în care-mi desfășor activitatea. De asemenea, e importantă calitatea vieții. E important să pot să contribui nu doar în carieră, ci și în comunitate.

 

Nu vă tentează opțiunea de a trece de la management de companie multinațională către antreprenoriat? Este poziția de top-management într-o companie multinațională un apogeu profesional, ultimul orizont al strălucirii în carieră, sau mai sunt și alte ipoteze posibile?  

Apogeul profesional poate fi privind ca un punct terminus. Personal nu simt asta. Dintr-o poziție de top-management, în care se presupune că ai trecut prin diferite ipostaze de dezvoltare și că ai o anumită experiență, poți să susții inovație, schimbare, creare. Iar asta nu se termină niciodată. Este o formă de energie care se creează și se auto-susține. Să fii antreprenor este o altă posibilitate, printre multe altele care apar la vârsta maturității profesionale.

 

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

„Știu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.”

„Criț, 01 august 2021 –  În cadrul festivalului cultural „Săptămâna Haferland”, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a avut loc întâlnirea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German. Invitații prezenți la dezbaterea „Noi perspective pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale de cooperare româno-germană” au analizat, împreună cu personalități ale vieții publice din România și din Germania, importanța adaptării și dezvoltării educației în conformitate cu necesitățile societății românești a secolului XXI”, transmite printr-un comunicat de presă Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.