„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”
„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”
După aproape 25 de ani de experiență în companii mari și foarte mari, din sectoare ale producției industriale, de echipamente electrice și electronice (Zoppas, Solectron), ori din industria orizontală automotive (Dura, Contitech Romania), inginerul Cosmin Mesana a ajuns cunoscut, în ultimii șapte ani, ca managerul care operează conducerea uneia dintre unitățile de producție ce fac parte dintr-un concern german de top, este Plant Manager la HELLA Arad.
I-am adresat domnului Cosmin Mesana câteva întrebări despre profesie, percepția schimbării, tehnologiile și job-urile viitorului, dar și despre cum se resimte impactul pandemiei asupra industriei automotive. L-am intervievat într-un moment în care valul al treilea al pandemiei Covid-19 a adâncit criza globală în care se află întreaga lume și am început cu o referire la noțiunea de criză.
Domnule Cosmin Mesana, cum se raportează un manager de mare companie locată în Arad, care conduce sute de oameni, la o criză globală cum este cea a pandemiei?
Criza globală a pandemiei a adus după sine un impact puternic asupra industriilor. Noi crize au nevoie să fie gestionate în această perioadă: criza globală a „cipurilor”, criza globală pentru transportul din Asia, criza altor materii prime esențiale în industrie (plastic, metale). În acest context, misiunea noastră este să mergem mai departe și să definim un “normal”. Acestea sunt provocările cu care ne confruntăm în prezent. Pandemia e doar vârful aisbergului. Ea vine după o perioadă mai puțin fastă în industria auto, care a început în 2019 . „Variabilele” cu care lucrăm acum, zi de zi, sunt mai multe. Prioritatea între toate este să protejăm organizația, pentru că așa reușim să protejăm și businessul. Pe de altă parte, este și o perioadă care deschide oportunități. Pentru aceia care fac efortul de a și le apropia, se deschid perspective pentru viitor.
Care au fost consecințele operaționale ale crizei epidemiologice declanșate acum un an din cauza noului coronavirus? Cum a trecut HELLA Arad prin lunile de pandemie din 2020 și din 2021, în statistici, evoluții și tendințe?
Criza epidemiologică ne-a afectat și pe noi, așa cum a fost afectată întreaga industrie. Marii producători din industria auto au avut perioade în care au oprit producția, au scăzut comenzile din partea lor. Pentru noi, în HELLA Arad, datorită unei bune comunicări în cadrul grupului, dar și cu clienții noștri, am reușit să ne adaptăm rapid, am luat decizii din mers și am reușit să ținem fabrica deschisă. Asta, pe de o parte pentru că aveam nevoie să ținem echipa aproape, într-o perioadă de mare neliniște și incertitudine, pe de altă parte pentru că suntem o locație de producție care a putut să livreze și în lunile cel mai greu afectate de pandemie.
În continuare suntem o unitate de producție stabilă, iar tendința este să avem și aici dezvoltare, la fel ca în alte locații ale HELLA din România.
Dacă ar fi să mă uit la cea mai mare provocare pentru noi, a fost aceea de a ne asigura că echipa noastră poate lucra în condiții de siguranță. Circuitele noastre de lucru au fost schimbate, măsurile de prevenție au fost multe și le-am aplicat eficient. Cultura organizației ne-a ajutat să reușim împreună să găsim soluții și să depășim această provocare.
După un an în care s-a simțit o contracție evidentă a pieței globale auto, HELLA Arad mai are motive și argumente de business pentru a proiecta noi investiții și creșteri de capacități?
HELLA Arad a demonstrat în cadrul grupului că poate fi un pilon de creștere. Este rezultatul unei echipe foarte bune, care s-a manifestat într-o piață locală a Aradului matură, dezvoltată, cu multe competențe și experiență în industria automotive.
Criza industriei de care vorbeam, cea din 2019, a fost una a tehnologiei, iar pandemia a venit să o comprime și să ceară dezvoltare de produse noi, tehnologii noi. Megatrendurile pe care le vedem astăzi sunt electrificarea și conducerea autonomă. Pentru primul pilon, HELLA Arad livrează deja soluții și componente de eficientizare a sistemelor electrice ale mașinilor.
În mod firesc, așadar, vin și investițiile în proiecte de creștere, pentru că piața auto globală cere ceea ce din România, respectiv Arad, putem livra.
Cum evoluează în Arad o afacere gândită și condusă global pe o arhitectură de management germană, într-un oraș vestic al României noastre de toate zilele, unde se îmbină spiritul bănățean cu cel balcanic, o cultură socială destul de îndepărtată de cea germană?
Vestul României este un spațiu geografic multicultural, datorită istoriei speciale a locului. Pe această trăsătură, multinaționalele au găsit un mediu potrivit pentru propriile sisteme de management. Totodată, aș spune că datorită lor, spiritul balcanic, cu sensurile mai puțin plăcute, este evident mai rar. Companiile germane ne-au adus din cultura și gândirea lor, iar românul este un om curios și căutător. Am asimilat atât de mult, încât, astăzi, nu vedem mari diferențe între fabricile din vestul și cele din estul Europei. Suntem tratați la fel și acționăm la fel. Procedurile sunt aceleași, astfel că diferențele de cultură se estompează.
Ați evoluat profesional prin trecerea de la joburi tehnice specializate de nivel middle-management către cele de top-management, din unitățile zonei de vest a României ale mai multor companii internaționale. Acum 25 de ani, ce șanse vă dădeați pentru ca să atingeți acest nivel de top-management, în conducerea unei unități de producție Hella, model internațional în standardele de calitate și inovare?
Acum 25 de ani și eu mă întrebam ce viitor profesional aș putea avea, pe baza a ceea ce învățasem. La acel moment, nu am avut în gând că aș putea să dezvolt o carieră în management. Calea aceasta s-a dezvoltat de la sine. Dacă mă uit acum înapoi, văd rezultatele și dezvoltarea profesională cu doi piloni foarte importanți: partea tehnică m-a pasionat din totdeauna, m-a făcut să îmi placă să lucrez; și am muncit foarte mult, mi-am asumat responsabilități și am fost prezent. Progresul profesional a fost o consecință.
Aveți și prieteni printre oamenii din cadrul echipei HELLA Arad, pe care o conduceți? Ce rol pot avea relațiile informale într-o companie structurată prin standardele de calitate și control al proceselor, care pune accentul pe respectarea normelor, încadrarea în Quality Control și atingerea țintelor de producție?
Relațiile informale sunt foarte importante. Am mulți colegi de care sunt apropiat. De altfel, pot spune că în echipa din Arad mă simt ca într-o familie. Relațiile corecte sunt foarte importante. Ele te ajută să îți faci jobul cu plăcere, să menții o energie pozitivă, să te dezvolți. Totuși, nu sunt adeptul relațiilor de prietenie la locul de muncă. Dar sunt adeptul relațiilor bazate pe încredere, bun simț, relații etice. Când ai o echipă de sute de oameni, ai responsabilitatea deciziilor corecte și poate fi greu să iei decizii corecte cu prietenii. Pot să spun că, de-a lungul carierei, am cunoscut oameni de care m-am apropiat și unii mi-au devenit prieteni buni după ce am încetat să mai lucrăm împreună.
Care este componenta de business din sectorul automotive căreia îi acordați o importanță mai mare: managementul logisticii și materiilor prime sau managementul resurselor umane?
Fără îndoială managementul resurselor umane. Este cea mai importantă resursă a unui business, pentru că oamenii pun totul în mișcare, ei fac mai departe și managementul materiilor prime și managementul logisticii.
Multe companii de înaltă tehnologie adoptă treptat procesele de robotizare a fluxurilor de producție. Este adevărat că roboții vor înlocui multe dintre joburile realizate acum de oameni? Sau, mai exact, în ce orizont de timp? Cu ce consecințe?
Este o tendință firească a tehnologiei, care scutește omul de munca fizică și îi creează spațiu pentru gândire. Este rezultatul inovației și a cercetării. Nu este un proces ușor de gestionat, pentru că însă sunt multe necunoscute, dar cine o va face va beneficia de multe avantaje. Locurile de muncă fără complexitate vor dispărea încet, încet. E vorba de acele activități care necesită repetiție, mișcări constante, predictibilitate. Este exemplul zonelor de producție, care vor fi urmate de cele din domeniul administrativ. În același timp, nevoia de schimbare, de eficientizare, prin apariția roboților, vine și din realitatea forței de muncă. Până în pandemie, în zona de vest, ne-am confruntat cu un deficit mare pentru operatori. Mi-e greu să ofer un orizont de timp pentru că sunt mulți factori implicați. Din punct de vedere a industriei din care fac parte, cred că în următorii 10 ani vom vedea un progres semnificativ. Consecința acestei robotizări poate aduce multe beneficii, în primul rând în zona de educație personalul va beneficia de calificare și recalificare pentru locuri de muncă mai bine plătite, mai creative, orientate spre competențe raționale, mai puțin spre abilități fizice. Dar pentru toate acestea este nevoie și de implicarea sistemului de educație public, care să susțină acest trend.
Inovațiile tehnologice duc la transformarea proceselor și schimbă piața muncii. După observațiile dumneavoastră, s-au profilat deja în economia reală joburi ale viitorului? Care sunt primele și cele mai interesante joburi ale viitorului, prezente deja în piața muncii?
Piața muncii este într-o schimbare accelerată din punct de vedere a specializărilor noi și foarte căutate. Cred că cele mai multe se vor concentra în jurul IT-ului. Dezvoltarea și implementarea 5G vor aduce o mulțime de meserii noi. IOT este deja industria 4.0, o realitate care are efecte în prezent. Cibersecurity este un domeniu foarte interesant, cu prea puțini specialiști, cu o mare relevanță pentru megatrendurile industriei, mașina electrică și mașina autonomă.
Cum se resimte politica UE de reducere a emisiilor și, în subsidiar, de eliminare a propulsoarelor diesel de pe șoselele europene, în industria automotive? În cât timp vor circula numai mașini cu motoare electrice în Europa?
Politica de reducere a emisiilor se resimte deja de 2-3 ani în industria auto. Din fericire, HELLA a anticipat asta și suntem într-o poziție favorabilă. Marii constructori auto sunt determinați de aceste noi politici să inoveze, să investească în dezvoltarea de vehicule electrice. E nevoie și de o schimbare de cultură a consumatorilor. Observăm în acest caz o transformare venită din necesitate, deci nu ca urmare a unei cereri. Avem multe proiecte dezvoltate cu mari constructori auto pentru automobile electrice. Cred că în Europa am trecut de punctul de inflexiune. Orizontul de timp este greu de estimat. Depinde foarte mult de cultura fiecărui popor, de nivelul de dezvoltare economică, de nivelul de educație. Totodată, acum suntem dependenți de nivelul de inovare din industrie și din industriile conexe.
„Știu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.”
Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. În weekend, e timpul pentru noua selecție de titluri ale săptămânii care se încheie.
Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. Iată selecția de titluri din această perioadă, pe care vi le propun.
Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.
