[Horea Băcanu] Salut, Radu!

[Radu Lambrino] Bună dimineața!

[HB] Cred că avem toate indiciile ca să ne dăm seama că așteptarea publică merge spre un comentariu calitativ, din partea noastră, despre sondajul apărut săptămâna trecută (măsurare comandată de PNL), care oferă câteva date și interpretări cu privire la alegerile locale din 2024.

[RL] O temă sensibilă, dar incitantă, deopotrivă.

[HB] Eu aș intra cu un preambul, înainte de orice. Vreau să punctez aceste date de context:

1.     De unde vine sondajul ale cărui date s-au comentat săptămâna trecută?

Este o comandă națională a PNL, care a cules date din toate județele țării, inclusiv Timiș (Timișoara) și a obținut măsurători pentru poziționările eventualilor candidați la locale (generale) în 2024. Este deci o inițiativă de context național.

2.     Ce s-a întâmplat în politica locală înainte de a veni acest sondaj?

A mai existat o discuție semnificativă despre o măsurare realizată în Timișoara de sociologul Mirel Palada (Spociopol), care estima un rezultat favorabil pentru Nicolae Robu (55% scor estimat în alegerile pentru primărie). În plus, Nicolae Robu a mai exersat și un sondaj generat pe Facebook, realizat în „regie proprie”, în care tot pe locul întâi se poziționa.

3.     Ce arată succesiunea acestor etape de sondare, pe Timișoara?

Bineînțeles, o mare preocupare a lui Nicolae Robu de a se sprijini public pe date din sondaje, pentru a ocupa cu cea mai bună siguranță un loc la masa negocierilor politice, pentru angajarea în matricea de competiție electorală pentru 2024.

4.     Care este concluzia, din unghiul unui sociolog?

Nu poate fi decât aceea că sondajele sunt utilizate greșit, ca factori de influență în negocieri și decizii politice, de către actorii direct implicați (politicienii care își construiesc rolurile pentru 2024).

Odată ce am setat aceste observații de context, cred că putem să intrăm în comentariul propriu-zis al datelor.

Radu, cum vezi rezultatele acestui sondaj, cu Nicolae Robu la 40% și Dominic Fritz la 20%, în timp ce la CJ scorul lui Alin Nica este la 50%, împotriva unui candidat PSD cu scord la 20% (măsurare pe public timișorean)?

[RL] Este foarte greu să faci predicții la intrare în iarnă și înainte de TM2023, programul Capitalei europene a culturii.

Întrebarea fundamentală este evidentă: și-l asumă PNL Timiș pe Nicolae Robu drept candidat? Ar mai urma și întrebări subsecvente. Mai este posibilă varianta unui candidat comun PSD-PNL la primărie? Are șanse PSD să câstige tot în Timiș, primăria Timișoara și CJT?

[HB] Aici este posibil un singur răspuns, azi: Robu e pe persoană fizică.

Dar orice proiecție strategică trebuie să aibă în vedere și ipoteza că PNL va reconsidera totul și va instituționaliza candidatura lui Robu din partea PNL (pe față sau mai voalat, că și asta ar fi o posibilitate).

[RL] E clar că după aceste măsurători asumate oficial de conducerea PNL , Nicolae Robu are un avantaj competitiv cu oricine intră în negocieri. Poate foarte bine să se pună acum atât la masa PNL, cât și la masa USL (PNL+PSD), pentru negocieri. De asemenea, procentul de 50 %, aflat în dreptul lui Alin Nica, îi consolidează acestuia poziția politică de președinte al PNL Timiș, ceea ce poate să îi dea și libertatea necesară pentru ca să-și mențină actuala echipă de conducere din partid sau, în funcție de evoluțiile politice viitoare, să o întărească, în conformitate cu jocul strategic ales de el și de echipa lui, independent de influențele și presiunile exercitate de conducerea centrală a PNL. Bineînțeles. Aici se poate include și desemnarea candidatului cu șansele cele mai mari de a câștiga fotoliul de primar al Timișoarei.

[HB] Da, este o observație foarte bună. Dar nu aș lua aceste date ca pe ceva foarte cert, ele sunt discutabile și interpretabile. Mai mult chiar, eu sunt convins că tocmai aceste date vor pune lupa mult mai serios pe Robu și îl vor face să greșească.

Sondajul recent, susținut și de anterioarele date de sondare, (septembrie-octombrie), arată că Nicolae Robu este cea mai puternică variantă pentru candidatura împotriva lui Dominic Fritz. O variantă ce rămâne totuși ipotetică, pentru că, știm bine, odată ce actorii politici își vor fi setat opțiunile, cu candidați reali, desemnați și intrați pe culoare de candidaturi, toate cifrele se schimbă, fotografia de astăzi degenerează într-o imagine ce poate fi cu totul schimbată, în care cifrele de azi nu se vor mai putea recunoaște.

Și totuși, dă-mi voie, am și eu o primă observație prioritară: sondajele nu trebuie să fie grija candidatului, ci a strategului. Cred că întrebarea fundamentală azi, cea mai importantă întrebare după părerea mea la acest moment, decembrie 2022, este aceasta: cine este strategul lui Robu, care lucrează cu aceste date de sondaj și, bineînțeles, cine sunt strategii celorlalți potențiali candidați? Răspunsul la această întrebare va face mult mai multă lumină decât ar aduce-o orice altă informație, e mai important chiar decât informația despre cine sunt finanțatorii candidaților.

[RL] Interesantă direcția în care încerci să îndrepți discuția noastră.

Aș completa observațiile anterioare. Este interesant că în aceste măsurători din Timișoara, PNL are un trend pozitiv evident, asta în antiteză cu un PSD care scade, deși în general pare protejat de efectele negative ale guvernării împreună cu liberalii și, în special, în antiteză și cu prăbușirea AUR, care a căzut zece procente față de februarie a.c. USR este constant, cu un procent în plus față de măsuratorile din primăvară (în marja de eroare).

Astfel că, într-adevăr, pare un joc de strategie competiția pentru poziția de primar al Timișoarei, iar condiția principală față de cei ce oferă consultanță candidaților este sa cunoască foarte bine istoria electorală de aici, specificul dinamicii și schimbării electoratului, precum și tradițiile și obiceiurile locului. Greu, nu?

[HB] Foarte greu, ai dreptate. Cred că alegerile locale din 2024, aproape simultaneizate cu europarlamentarele și generalele, plus prezidențialele, oferă un cadru foarte constrângător, care nu lasă loc de exprimare decât unui joc de strategie, în detrimentul oricărei exprimări de candidaturi independente, ori altor poziționări, cu profiluri de candidați anti-sistem, eventual.

Tocmai această caracteristică, a naturii acestor alegeri locale ca joc de strategie, aduce în prim plan strategii care construiesc, poziționează și mută piesele pe scenă, după care sunt foarte importanți comunicatorii și jaloanele mass-media, iar în al treilea rând vor conta candidații ca atare. Dacă i-ar fi explicate aceste argumente lui Nicolae Robu, atunci nu ar fi atât de fericit de extraordinarele date din sondajele acestei toamne. Dacă nu va avea oameni cu rol de strategi de poziționare și acțiune politică (oameni care au influență reală în partid, de aici sau din București, sau, după caz, profesioniști externi partidului, pentru cazul unei candidaturi independente sau de pe platforma unei alianțe de partide), dacă nu va fi susținut de comunicatori de primă mână și de mass-media, potențialul candidat Nicolae Robu se va pierde, desi acum șansele pe care le are par mai mari ca oricând. Poate că nici nu va ajunge să apară pe buletinul de vot. Condițiile de lucru sunt similare și pentru ceilalți candidați. În schimb, după câte știu, Dominic Fritz este susținut de strategi și comunicatori buni. Acesta este un avantaj enorm.

[RL] O să-ți spun de ce cred că e deosebit de greu  jocul de strategie în competiția pentru poziția de primar al Timișoarei: Acum este exact momentul de la care trebuie să înceapă orice construcție de candidatură serioasă pentru poziția de primar. În mod normal, echipele de brainstorming (care construiesc strategii) ar trebui să-și piardă nopțile cocoțați pe proiecte de idei forță, operatorii ar trebui să sape în teren, iar politicienii să îngroape securea luptelor interne și să iasă la atac împotriva adevăraților adversari politici (daca ar avea idee cine sunt aceia). Aici PSD este în avantaj. Aș spune chiar că drumul PSD spre primăria Timișoara devine din ce în ce mai neted, fără ca aceasta să însemne neapărat că parcursul va fi încununat de succes.

[HB] Bazinul USR pare a se subția, iar bazinul PNL pare a se consolida, în Timișoara. PSD nu poate avea decât o singură opțiune, la rândul său: să joace strategic această competiție, pentru că strict politic nu are mari șanse (plafon estimat la 30% PNL, față de 22% PSD). Iar acest joc strategic este de profilare a unui candidat cu mare notorietate, bun tehnician pe politici publice (servicii publice, urbanism, dezvoltare, finanțare), cu o evoluție profesională ireproșabilă și onestă. Un om cu carismă și credibilitate. Un astfel de candidat nu se găsește în interiorul PSD. Prin urmare, la toate cele trei forțe politice se remarcă o situație fără precedent: candidații recomandabili acum, la fotografia zilei de azi, nu sunt lideri politici (nici Nicolae Robu nu conduce PNL, nici Dominic Fritz nu este mai ales lider politic, cât este lider administrativ, și nici un eventual  candidat relevant al PSD pentru primărie nu se regăsește între actualii lor lideri locali, niciunul dintre ei nu se califică pentru această competiție, în fața unei personalități locale de notorietate și cu prestanță profesională). Această observație susține și mai mult ideea că pentru trei candidați cheie, care nu sunt lideri politici, candidaturile și evoluția propriu-zisă pentru câștigarea alegerilor locale vor fi decise de strategii politici și de strategiile de comunicare ce vor fi implementate, urmând ca cei ce vor fi desemnați candidați (Robu sau alt candidat PNL, Dominic Fritz și o desemnare din partea PSD, să spunem) să se rezume la pregătirea, rafinarea și exersarea corectă și structurată a jocului de rol. Cine va ieși din linia asta, se va declasa (partid sau personalitate în rol de potențial candidat).

[RL]  Oricum, se observă că cercetarea aceasta (sondajul INSCOP din noiembrie) este relativ incompletă. Nu s-a măsurat de unde vin cei 40% capitalizați astăzi de domnul Robu. Sunt din bazinul tradițional de dreapta, sau a luat și din zona suveranistă (mai de extremă dreapta)? S-au întors oare cei dezamăgiți de Dominic Fritz cu o nouă intenție de vot către Robu? Pare puțin probabil, în opinia mea.

Ce m-ar interesa este comportamentul bazinului electoral de stânga, cei care azi declară că votează PSD, câți dintre aceștia ar da votul unui potențial candidat PSD si câți se simt reprezentați de Nicolae Robu?

Cred că dacă PSD-ul scoate în perioada următoare, adică cel mai târziu la primăvară, un candidat credibil (asumat direct sau nu), care să intre la confruntare directă atat cu Dominic Fritz cât și cu Nicolae Robu, șansele acestuia de a câstiga primăria Timișoara devin semnificative. Dacă nu se va întâmpla așa, Nicolae Robu o sa rămână cu un avantaj care pare greu de anulat.

De asemenea, va fi foarte interesant de observat comportamentul lui Nicolae Robu după validarea data de PNL sondajelor lui anterioare, știind ca reacțiile anterioare nu l-au ajutat să-și conserve avantajul, ci din contră.

[HB]  Cred că este deschisă masa negocierilor. Aici merită să ne uităm, în următoarele șase luni, la ce partide și care dintre lideri oferă detalii spre public, prin mass-media. Este același joc de strategie, de care aminteam.

[RL]  Mai degrabă PNL-ul pare într-un moment în care trebuie să ia rapid decizii politice inteligente. Iar aici sunt foarte multe aspecte care țin de capacitatea de anticipare a tuturor scenariilor ce pot să apară în următoarea perioadă, vis a vis de evoluția politică a partidului la nivel național, precum și de nivelul de  predictibilitate în jocurile politice locale.

Când spuneam că este nevoie ca în partide să se îngroape securea războaielor interne și că politicienii locali ar trebui sa iasă la luptă cu adevărații adversari politici, dacă îi știu, mă refeream cu precădere la PNL și USR, pentru ca PSD pare ca are toată organizația cu ochii fixați pe țintă.

În timp ce PNL-ul ezită să iasă la lupta pentru scaunul de primar al Timișoarei, mimând subtil  susținerea candidaturii lui Cosmin Tabără (singurul care muncește să obțină simpatie publică la nivel local), netranșând înca revenirea lui Nicolae Robu, iar USR-ul se aliază conjunctural, neinspirat, la nivel de Consiliu Local cu PSD, principalul lor competitor (cu tot cu sateliții), PSD Timiș joacă bine strategic, concentrându-și toată puterea de negociere dobândită prin pozițiile de forță ocupate de Sorin Grindeanu și Alfred Simonis pentru a-și maximiza șansele de câștigare atat a fotoliului de primar al Timișoarei, cât și a poziției de președinte al Consiliului Județean Timiș. Imaginea surprinsă de măsuratorile sociologice de azi este doar un  „flashscore” al realității actuale, care nu face altceva decît să prevestească dinamica fantastică ce urmează să vină.

Faptul ca USR este în general lipsit de idei noi, face ca evoluția lor politică în Timișoara să fie tot mai dificilă, iar comunicarea locală să ignore nevoia unui mesaj politic clar și articulat, folosind doar un mesaj tehnic, cu conținut preponderent administrativ, perceput de multă lume ca lipsit de credibilitate.

Dominic Fritz este într-un punct în care, din păcate prentru el, este contestat și pentru lucrurile bune pe care le face, fapt care îl șubrezește politic destul de rău.

Mai mult decât atât, se pare că mulți dintre cei ce îi considerau pe cei din USR și pe primar ca fiind de bună credință, au început să aibă mari îndoieli asupra acestui lucru.

[HB] Concluzia mea este că în următoarele șase luni se vor monta piesele pe scena politică și strategiile vor deveni vizibile. Așadar, vom comenta despre dinamica politicii locale și noile estimări pentru primăria Timișoara peste numai câteva luni, cu o nouă oglindă asupra acestui joc strategic, foarte interesant în Timișoara. Vom reveni la temă, neapărat.