cover
Liliana Onet – la Prefectura Timiș

Liliana Oneț: „Nu cred că politica poate fi contrafactuală în anul de criză 2020, în Timiș. Viața oamenilor nu se poate negocia politic.”

„Astăzi se împlinește un an de când m-am reîntors în Instituția Prefectului, ca subprefect mai întâi, am condus Instituția Prefectului din aceasta postură timp de aproximativ o lună, iar pe 6 ianuarie 2020 am depus jurământul ca prefect al județului Timiș. Acest mandat nu a fost doar greu, ci deosebit de greu. Fără să mă plâng, pot doar să afirm că nimeni nu-și închipuia acum un an ce avea să urmeze.”

Profil invitat

Nume: Liliana Oneț
Profesie: înalt funcționar public
Data nașterii: 12 martie, 1970
Orașul curent: Timișoara

Liliana Oneț: „Nu cred că politica poate fi contrafactuală în anul de criză 2020, în Timiș. Viața oamenilor nu se poate negocia politic.”

„Astăzi se împlinește un an de când m-am reîntors în Instituția Prefectului, ca subprefect mai întâi, am condus Instituția Prefectului din aceasta postură timp de aproximativ o lună, iar pe 6 ianuarie 2020 am depus jurământul ca prefect al județului Timiș. Acest mandat nu a fost doar greu, ci deosebit de greu. Fără să mă plâng, pot doar să afirm că nimeni nu-și închipuia acum un an ce avea să urmeze.”

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.

Profil invitat

Nume: Liliana Oneț
Profesie: înalt funcționar public
Data nașterii: 12 martie, 1970
Orașul curent: Timișoara
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Timp de citire: 9 minute
Autor fotografii: Arhivă personală a invitatei

Liliana Oneț, Prefectul județului Timiș, provocată la conversație de Horea Băcanu 

 

Doamnă prefect, cât de importantă este Instituția Prefectului din Județul Timiș în sistemul administrativ al României?

Probabil că este cea mai importantă prefectură din țară, după București, din multiple motive.

Județul Timiș este important în sine, ca valoare socio-economică, demografică și culturală. Este cel mai întins ca suprafață din țară, cu 8697 km pătrați și cu o populație de peste 770 mii de locuitori, având 99 de unități administrativ teritoriale – orașe și comune. Este centrul regiunii de Vest, cea mai dezvoltata regiune economică a țării după București, cu un PIB județean de aproximativ 50 miliarde lei anual, cu un număr de 60 mii societăți comerciale, din care, cu capital integral strain, peste 4500, dar și cu un număr mare de instituții publice deconcentrate de nivel regional.

În plus, Timișul este un județ de graniță, cu frontiera externă a UE ( Republica Serbia ) și cu frontieră UE, dar și un județ cu un important aeroport internațional, cu o puternică rețea de căi rutiere, legat prin autostradă de Budapesta și Viena, dar apropiat și de capitala Serbiei, Belgrad.

Este un județ în care populația se află în creștere, de la un an la altul, printre puținele din țară care nu este în regres, devenind un pol de atracție pentru tinerii care vor să-și găsească un loc de muncă și să își întemeieze un viitor. Este un județ cu un puternic centru universitar.

Iată motive suficiente ca să consider ca, în calitate de prefect de Timiș am și o responsabilitate aparte. La toate acestea se adaugă și importanța acordării respectului cuvenit față de simbolul Orașului liber Timișoara, locul unde a început Revoluția din 1989, un simbol al libertății de exprimare civică și politică – un oraș simbolic, în care prefectul are datoria să vegheze asupra valorilor pentru care locuitorii acestui oraș au luptat și și-au sacrificat viața. Suntem în luna decembrie, lună cu o semnificație deosebită pentru noi, în care ne aducem aminte cu respect și comemorăm eroii Revoluției din 1989, de la Timișoara. De-a lungul activității mele am avut întotdeauna relații bune cu organizațiile de revoluționari din Timișoara și cu reprezentanții societății civile, pe care merită să-I respectăm, cu prisosință.

 

Acum 11 luni erați instalată în funcția de prefect, într-o ceremonie oficială condusă de Ministrul Afacerilor Interne, domnul Marcel Vela. După două luni de la instalare începea criza Covid-19. Cât de complicat a fost mandatul de prefect pe parcursul acestor 11 luni?

Astăzi se împlinește un an de când m-am reîntors în Instituția Prefectului, ca subprefect mai întâi, am condus Instituția Prefectului din aceasta postură timp de aproximativ o lună, iar pe 6 ianuarie 2020 am depus jurământul ca prefect al județului Timiș. Acest mandat nu a fost doar greu, ci deosebit de greu. Fără să mă plâng, pot doar să afirm că nimeni nu-și închipuia acum un an ce avea să urmeze.

În luna martie a fost instituită starea de urgență, cauzată de epidemia de Covid-19, o situație cu totul specială care a necesitat luarea unor măsuri speciale. La nivelul județului Timiș, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, pot să spun că încă de la apariția primului caz de Covid-19 în Timișoara, o doamnă venită cu avionul din Italia, în 25 februarie, intervențiile noastre, ale instituțiilor publice implicate, au fost cât se poate de prompte. Am început cu depistarea contacților, izolarea la domiciliu și carantinarea celor infectați pentru limitarea răspândirii virusului, și am reușit să ne organizăm foarte bine.  Am împiedicat  răspândirea comunitară a virusului chiar și atunci când, prin granița de Vest al României, intrau în țară, zilnic, mii de oameni care se îndreptau spre toate județele țării, care se întorceau în România de frică să nu se infecteze în țările în care se aflau.

Eu spun că am organizat în timp util și fără greșeală Centrul Județean de Coordonare și Conducerea Intervenției, o structură operativă în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș, din care fac parte reprezentanți ai instituțiilor implicate în gestionarea problemei coronavirusului (Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, instituțiile din subordine MAI), care sunt pregătiți în permanență de intervenție.

Au fost multe situații și foarte complicate. Am reușit să coordonăm, în timpul Stării de Urgență, transportul miilor de persoane din alte județe care au intrat în țară, spre zonele lor de domiciliu, cu ajutorul unor convoaie însoțite de forțele de ordine. Am reușit să gestionăm problemele legate de carantinarea persoanelor venite din străinătate, chiar și a celor infectate.

Nu pot să nu amintesc că rata de infectare la nivelul județului a scăzut, fiind zero – zile întregi – până a intervenit vidul legislativ de două săptămâni creat în urma deciziei CCR și nu am mai putut exercita controlul asupra evoluției pandemiei. În această perioadă au intrat în țară zeci de mii de oameni fără nici un triaj epidemiologic și de atunci numărul celor infectați a crescut.

În toată această perioadă, de la ridicarea stării de urgență și instituirea stării de alertă, instituțiile cu atribuții de control din județul Timiș, sub coordonarea Prefectului, au întreprins și întreprind zilnic acțiuni de control în toate zonele care presupun aglomerări sau risc ridicat de infectare.

Am fost în permanență implicați în gestionarea condițiilor în care s-a desfășurat actul didactic din școli, având în vedere că, prin Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș, ca urmare a solicitărilor venite de la Inspectoratul Școlar Județean Timiș și cu avizul Direcției de Sănătate Publică,  a fost stabilit scenariul în care funcționează fiecare școală din județ, caz cu caz, analizat individual.

Instituția Prefectului și eu, personal, ne implicăm în continuare în tot ce ne permite cadrul legislativ pentru asigurarea securității sanitare a timișenilor. Dar nu au fost toate absolut perfecte, dimpotrivă. M-am luptat cu organisme administrative care funcționau foarte lent, chiar acesta este cuvântul care arată foarte exact starea de presiune de atunci. În plus, am dat peste lipsuri de toate felurile în sistemul medical. La începutul pandemiei, Direcția de Sănătate Publică Timiș, care era actorul principal în gestionarea crizei sanitare, funcționa foarte lent, astfel că a fost nevoie să insist personal la nivelul Guvernului României pentru schimbări succesive ale conducerii instituției, până când activitatea să ajungă la parametrii acceptabili. Am parcurs luni de zile în această criză medicală, lovindu-mă chiar și de o lipsă de reacție din partea unor administrații publice locale, dar am avut și aliați semnificativi, iar aici aș enumera Inspectoratul pentru Situații de Urgență și cadrele medicale, structurile MAI și MAPN, dar și multe organizații neguvernamentale, cum ar fi Crucea Roșie, Asociatia Generație Tânără, Arhiepiscopia Timișoarei și Mitropolia Banatului, dar și voluntari, oameni care s-au comportat admirabil. De asemenea ni s-au alăturat și un număr mare de societăți comerciale, care au ajutat la echiparea spitalelor și sprijinirea cadrelor medicale. Antreprenori locali din toate categoriile de zone ale economiei au sărit în ajutor.

Nu în ultimul rând, am beneficiat de la început de un important sprijin și din partea Primăriei Municipiului Timișoara, care a reacționat bine în marea majoritate a situațiilor critice. La fel și Consiliului Județean Timiș, care a venit cu un suport foarte nimerit în rețeaua județeană de servicii publice de care dispune.

În toată această perioadă am  făcut demersuri și am reușit să susținem necesarul rețelei medicale județene:

–         obținerea încă de la începutul pandemiei de aparate PCR pentru testarea COVID 19, de la Universitatea de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului – fiind printre primii din țară care am beneficiat de astfel de aparate;

–         punerea în funcțiune a Spitalului modular de pe stadionul CFR și operaționalizarea lui de către Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”, acesta fiind al doilea din țară, după cel din București;

–         operaționalizarea a două Unități Mobile de Terapie Intensivă cu 12 paturi, amplasate una la Spitalul „Victor Babeș” și una la Spitalul Clinic Județean de Urgentă Timișoara;

–         operaționalizarea unei Unități Mobile  de Terapie Intensivă cu 12 paturi, amplasată la Spitalul Municipal Timișoara;

–         obținerea a șase construcții modulare, de tip container, de la  Administrația Națională a Rezervelor de Stat, care au fost amplasate la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara, pentru asigurarea triajului epidemiologic, care până atunci se făcea în corturi;

–         creșterea capacității de testare la nivelul județului Timiș, ajungând sa fim al doilea județ ca număr de teste, după București.

În toată această perioadă, a crizei pandemice, am fost în permanentă legătură cu Guvernul României și, în multe cazuri, direct cu Primul-ministru, domnul Ludovic Orban, cu Ministerul Afacerilor Interne, cu domnul ministru Marcel Vela și, nu în ultimul rând, cu domnul secretar de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, din partea cărora am primit tot sprijinul necesar, inclusiv resurse alocate foarte urgent, pentru a putea soluționa problemele apărute.

Mai mult, pe lângă toate acestea, ne-am confruntat și cu inundații, care prin amploarea lor au constituit un real pericol pentru multe comunități din județul Timiș și în special pentru Municipiu Lugoj.

Și, să nu uităm, pe lângă gestionarea pandemiei, am organizat două etape de alegeri în Timiș, respectiv alegeri locale și alegeri parlamentare, în cooperare cu alte instituții am asigurat organizarea și buna desfășurare a acestora, în deplină siguranță, chiar dacă ne aflam în plina pandemie.

Liliana Oneț – Prefect al Județului Timiș

„M-au tratat unii politicieni și funcționari cu aroganță și chiar cu superioritate vădită, dar am luat această postură ca pe o moștenire a societății în care trăim, pe care cu timpul o vom reduce. Am considerat întotdeauna că reușitele și chiar nereușitele mele vor fi de ajutor femeilor din mediul public pe viitor, ca exemple pentru o cultură a democrației și respectului de gen în viața publică.”

Se cunosc foarte puține detalii de profunzime despre aceste urgențe la care Prefectul a fost chemat să răspundă, vorbim aici de publicul larg. Poate că măsurile și deciziile Guvernului au atenuat mult importanța planului de intervenție la nivel județean. Cum vă explicați?

Da, probabil că am avut ceva mai puțină vizibilitate publică. Și nu a fost doar atât, am fost și atacată din mai multe direcții, pentru că sunt reprezentantul Guvernului în teritoriu, o femeie care se află în poziția de coordonare a tuturor instituțiilor deconcentrate care, evident, a trebuit sa gestioneze situații unice, apărute prima dată în Timiș și mai apoi în restul țării, cu care nici un alt prefect nu s-a mai confruntat. M-a ajutat mult experiența de peste 20 de ani în administrația publică, ca și cea de mai mulți ani în care am exercitat responsabilitățile de înalt funcționar public.

Cu toate acestea, dincolo de limitele critice pe care l-a atins sistemul administrativ din Timiș, despre care nu a vorbit prea mult nici mass-media locală și nici cea națională, rețelele de cooperare instituțională locale, dintre autorității locale, dintre cele județene și primari, au jucat cel mai important rol în aplicarea măsurilor de urgență.

Pot să afirm că am acum o relație funcțională foarte bună cu primarii de Timiș. L-am ajutat pe Călin Dobra să intervină acolo unde era necesar sprijinul Consiliului Județean, așa fac și alături de noul președinte al CJT, domnul Alin Nica. Fără falsă modestie, dacă în administrația din Timiș sunt acum oameni care pot să reacționeze prompt la orice urgență, printre aceia mă aflu și eu, și i-am garantat domnului Nica și noilor primari aleși întregul meu sprijin, cu toată experiența pe care acum o am acumulată și demonstrată.

 

Totuși, nu a fost „atipică” funcția de prefect pentru o femeie, în plină criză?

Am auzit multe „cârcoteli” și opinii mai puțin încrezătoare, dar nu am simțit un dezavantaj. Am simțit, însă, avantajul experienței mele în administrație, care a dus la zeci de decizii luate la timp pentru județul nostru. Sunt femeie, mai puțin dominantă în comunicare, dar am folosit asta pentru a ajunge la soluții bune pentru județ, pentru oameni, în spiritul bunei comunicări.

M-au tratat unii politicieni și funcționari cu aroganță și chiar cu superioritate vădită, dar am luat această postură ca pe o moștenire a societății în care trăim, pe care cu timpul o vom reduce. Am considerat întotdeauna că reușitele și chiar nereușitele mele vor fi de ajutor femeilor din mediul public pe viitor, ca exemple pentru o cultură a democrației și respectului de gen în viața publică.

Am avut în spate o experiență de 5 ani de administrație la nivel central, când am lucrat în două instituții publice centrale, astfel că a fost normal să  mă bazez pe capacitatea mea de a fi eficientă administrativ, de a dedica timp și energie  acestei funcții. Trebuie să recunosc că am făcut totul cu plăcere. Chiar dacă a fost greu, am încercat sa fiu eu „motorul” care să-i determine pe ceilalți să se implice, pentru ca împreună să gestionăm problemele județului.

Am avut și mult sprijin în exercitarea atribuțiilor de prefect, din partea domnului primar Nicolae Robu și a celor doi viceprimari ai Timișoarei.  La fel au reacționat și Inspectorul Șef al ISU Timiș, domnul colonel Lucian Mihoc, care este și vicepreședintele CJSU, dar și mulți alții. Sper ca într-un viitor apropiat să  regăsesc o reacție naturală și firească de susținere interinstituțională și din partea noului primar al Timișoarei, domnul Dominic Fritz.

 

Liliana Oneț – Prefect al Județului Timiș

„Deocamdată suntem în plină pandemie și, personal, nu cred că un Prim-ministru liberal, fie că va fi domnul Cîțu, fie că va fi altcineva, va accepta să cedeze responsabilitatea reprezentării în teritoriu la masa negocierilor politice, căci viața oamenilor nu se poate negocia politic.”

Credeți că funcția de prefect va intra sau nu în negocierile politice viitoare, ale noului guvern?

Răspund afirmând că eu am susținut fără părtinire administrația județeană și locală în lupta împotriva pandemiei, de la Călin Dobra la Alin Nica, pe foștii și noii primari. Am convingerea, ca să vă răspund generic, că politica nu poate fi contrafactuală în anul de criză 2020, în Timiș, chiar dacă este extrem de ambițioasă. Am, așadar, așteptări realiste pentru recunoașterea meritelor echipei pe care o conduc în Instituția Prefectului – Județul Timiș, mai ales pentru cum am coordonat acțiunile în pandemie.

Personal nu cred că un premier liberal va ceda vreodată, în următoarea guvernare, o poziție de prefect, mă refer aici mai ales la faptul că prefectul este primul reprezentant al Guvernului, al Primului-ministru și, pe linie funcțională, al Ministrului Afacerilor Interne în județ, iar responsabilitatea este enormă.  Putem vorbi despre subprefecți care pot completa o echipă a prefectului, aici e o marjă bună de dialog.

Nu e rolul meu să decid în această direcție, dar politicienii care sunt tentați să-și dorească conducerea prefecturii, ar fi bine să discute și să reflecteze dacă ei ar pune responsabilitatea de prefect în mâinile altora, chiar dacă sunt parteneri de guvernare, în cazul în care ar avea conducerea Guvernului.

Mai adaug că beneficiez de o experiență politică amplă, de peste 20 de ani de militantism politic, nu sunt doar un înalt funcționar public, am și o înțelegere asupra fenomenului politic. Aș spune că unii politicieni par să treacă cu vederea mult prea ușor că legislația definește prefectul ca înalt funcționar public, iar această responsabilitate nu este deloc simplu de dus.

Deocamdată suntem în plină pandemie și, personal, nu cred că un Prim-ministru liberal, fie că va fi domnul Cîțu, fie că va fi altcineva, va accepta să cedeze responsabilitatea reprezentării în teritoriu la masa negocierilor politice, căci viața oamenilor nu se poate negocia politic. Oricine ar fi în locul Primului-ministru, din oricare alt partid al viitorului arc guvernamental, nu cred ar face schimbări la Prefectura Timiș doar din cauza procentelor de la alegerilor parlamentare, aceste decizii sunt mult prea importante pentru ca să fie „jucate” în negocieri strict politice, aici este vorba de securitatea medicală și de viața oamenilor. Este părerea mea, formată în ani de exercitare a mandatelor de înalt funcționar public.

 

Cum vedeți următoarele 6 luni, când va urma implementarea strategiei de vaccinare?

Implementarea strategiei de vaccinare reprezintă practic o nouă provocare în lupta împotriva pandemiei, iar reușita acesteia va depinde în totalitate de o bună organizare și implicare a tuturor factorilor responsabili: DSP, ISU, structuri ale MAPN, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, autorități publice locale aflate în coordonarea prefectului. Până în prezent au fost stabilite cele 32 de centre de vaccinare din județul Timiș și a fost stabilit Centrul Regional de Stocare a vaccinului, la Spitalul Militar. În următoarea perioadă, primăriile din localitățile unde vor funcționa centre de vaccinare, dar și instituțiile sanitare care vor găzdui astfel de centre, vor amenaja corespunzător spațiile, cu avizul DSP.

 

Vă rog să amintiți unul sau mai multe momente pe care le-ați resimțit subiectiv ca emoționante, din aceste 11 luni de mandat de prefect, exercitat aproape în întregime în pandemie. Cum le-ați descrie?

Cu toate dificultățile  la care a trebuit să fac față, am avut parte și de momente emoționante, nu cred că era posibil să fie altfel. Îmi amintesc cu placere de momentul în care, de Ziua Drapelului, am acordat diplome de mulțumire pentru implicarea în lupta împotriva pandemiei unor instituții, spitale și cadre medicale, dar și unor ONG-uri și voluntarilor. Atunci am văzut reacții frumoase și satisfacția recunoașterii meritelor. Un alt moment emoționant a fost generat de reacția oamenilor, a angajaților din sistemul public, dar și a aleșilor locali, a directorilor de școli, a părinților și profesorilor, și a copiilor, bineînțeles, în cadrul campaniei „Școală ON-LINE pentru toți copiii”, o campanie de susținere a educației la distanță prin mijloace tehnice donate copiilor din Timiș, esențiale în acest an. Am reușit să donăm un număr de 905 echipamente, din 12 școli din județ. Contribuțiile umanitare au venit din partea angajaților umătoarelor instituții, țin să le amintesc pe toate: Instituția Prefectului Județul Timiș, Inspectoratul Județean de Poliție Timiș, Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș, Casa Județeană de Pensii Timiș, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Banat” al Județului Timiș, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Serviciul de Telecomunicații Speciale Timiș, Agenția Județeană de Ocupare și Formare Profesională Timiș, Direcția de Sănătate Publică Timiș, Direcția Silvică Timiș – dar și din partea unor companii sau chiar persoane fizice. Le sunt recunoscătoare și le mulțumesc personal pentru gesturile pline de însemnătate, care au adus un plus concret pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare pentru cei peste 900 de copii la care au ajuns echipamentele donate.

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.
Articol susținut de...

One Response

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Se iau doi tineri dornici să aducă o schimbare, o mocăniță, o linie îngustă de cale ferată dintr-o zonă cu potențial turistic și se aduc împreună. Rețeta este una de succes, însă, știm cu toții, calea spre succes e pavată cu multă trudă, probleme financiare și probleme de cadastrare. Cristi Moldovan a ajuns în Gara din Teaca (Bistrița-Năsăud) în 2014, unde a găsit o Mocăniță cu aburi și două vagoane lăsate de izbeliște. Atunci s-a decis, împreună cu Daniel Oltean, să înființeze un O.N.G. prin care să repună în circulație Mocănița și să contribuie la revitalizarea turistică a zonei.

„Știu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.”

Călin Dobra, consilier județean PSD în CJ Timiș, comentând recenta declarație dată de primarul Municipiului Lugoj, Claudiu Buciu, referitoare la protestele publice de la Lugoj, îndreptate împotriva respectării regulilor epidemiologice din pandemie:

„ Interpretarea libertății după bunul plac este un atribut al tiranilor.”

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.