dn6

[  RE-INTERPRETARE ] Diana Năstase: Rămâne foarte important impactul tehnologiei în meseriile clasice şi curriculele universităţilor ar trebuie adaptate în acest sens, parte dintr-o reformă amplă a sistemului de învăţământ.

„Știu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.”

Profil invitat

Nume: Diana Năstase
Profesie: HR Director - FLEX
Data nașterii: 27 iunie, 1979
Orașul curent: Timișoara

[  RE-INTERPRETARE ] Diana Năstase: Rămâne foarte important impactul tehnologiei în meseriile clasice şi curriculele universităţilor ar trebuie adaptate în acest sens, parte dintr-o reformă amplă a sistemului de învăţământ.

„Știu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.”

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.

Profil invitat

Nume: Diana Năstase
Profesie: HR Director - FLEX
Data nașterii: 27 iunie, 1979
Orașul curent: Timișoara
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Timp de citire: 2 min
Autor fotografii: Arhivă invitat

Un articol recent dedicat joburilor viitorului enumeră titulaturi de noi ocupații și locuri de muncă în care imaginația este la cote înalte. Sunt invocate joburi ale viitorului de tip: gamification marketing director, chief automation officer, digital removalist, maritime virtual security officer, space tour guide, nanotech manager, genetic manager, analiștii în securitate cibernetică, designerii de avatari robotici, inginerii biomedicali.

Întrebarea mea se adresează unui HR Director cu experiență, care face parte dintr-o organizație de câteva mii de angajați, cu relații profesionale și expertiză deosebit de avansate, care poate să răspundă pornind de la o experiență practică bogată: ce joburi și meserii ale viitorului se pregătesc să intre sau chiar au intrat deja în organigramele marilor companii din România, pentru care studenții își pot orienta viitoarea carieră? Dar în piața europeană, din câte ați observat?

 

Este foarte clar că odată cu evoluţia tehnologiei, munca noastră a devenit mai productivă şi eficientă, am optimizat şi automatizat diverse activităţi şi implicit, au apărut alt tip de job-uri.

Astăzi, şi cred că şi mai mult în viitor, va fi posibil ca job-uri mai periculoase sau repetitive şi plictisitoare să fie efectuate de către o maşină, făcȃnd loc unor oportunităţi mai sigure şi mai interesante pentru oameni. Tehnologia mereu a ajutat omenirea să facă lucrurile mai rapid, mai ieftin sau mai sistematic.  De asemenea, ştiu că este puţin contraintuitiv să o spun, dar cu cȃt business-ul devine mai automatizat şi mai sofisticat, cu atȃt mai mult trebuie să angajăm un anumit tip de oameni care să facă faţă unui volum complex de business. Şi de obicei acestea sunt job-uri high skilled şi mai bine plătite.

Pe de altă parte, corporaţiile au tendinţa (nu toate!) să nască tot felul de titulaturi pompoase pentru a atrage candidaţii sau a-şi reţine angajaţii, uneori pierzându-se adevărata menire… Aşa că astăzi ne putem trezi cu un  o recepţioneră care devine „director of first impression” dar şi titulaturi ca „social media tribalizer”, „happines advocate” etc.  Este foarte important să vorbim de joburi cu conţinut, altfel vorbim de„teoria formelor fără fond” şi job-uri fancy în aparenţă, dar goale în esenţă.

Rămâne foarte important impactul tehnologiei în meseriile clasice şi curriculele universităţilor ar trebuie adaptate în acest sens, parte dintr-o reformă amplă a sistemului de învăţământ.  Sunt optimista, în general. La Flex ne încurajăm oamenii să se gȃndească la metode inedite prin care să îşi îmbunătăţească munca, prin automzatizare şi AI. Au fost numeroase studii care au arătat că oamenii de unii singuri, sau maşinile de unele singure, nu sunt aşa de valoroşi sau valoroase, ca şi atunci cȃnd lucrăm cu toţii laolaltă. La Flex vorbim de co-bots, roboţi industriali care asistă angajaţii noştri, fie că ridică materiale la o staţie de lucru, fie că vorbim de un software avansat şi „analytics” care ajută să găsim rapid un răspuns. Pur şi simplu vedem tehnologia ca o modalitate de a spori abilităţile angajaţilor noştri pentru a performa la un nivel mai înalt faţă de atunci cȃnd efectuează munca de unii singuri.

Iar până la a pregăti studenţii pentru job-urile noi, pe lângă competenţele tehnice (în IT, automatizare, medicină, social media etc.),  eu aş încuraja învăţarea unor competenţe importante pentru a face faţă cerinţelor pieţei muncii, dar şi societăţii actuale: de la customer service, un domeniu necunoscut în cele mai multe zone din societatea românească, până la abilitatea de a discerne informaţiile false de cele adevărate.

 

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”

„Dacă vocea mea ar fi auzită de decidenții publici, aș spune că Educația este principala investiție și motor pentru viitor. Apoi, infrastructura și IT-ul vin să ofere cadru pentru a crea valoare adăugată. ”

„Ne dorim să implementam în școli. Pe termen lung ne dorim să creăm soluții pentru dezvoltarea socio-emoțională pentru toti copiii, în mediu educațional.”

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.