mc1-2

[ REACȚIE RAPIDĂ ] Călin Muntean: Dacă am fi avut un program de testare de masă, am fi putut să coborâm rata incidenței la 1/1000

Călin Muntean, cadru didactic la UMFT, specializat în Bioinformatică și Sănătate Publică, comentând recenta declarație dată de Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai, referitoare la noile restricții pentru combaterea epidemiei:

„În principiu, profesorul Cherecheș are dreptate, evoluția bolii este pe o durată de 14 zile,  fapt ce determină ca ciclurile „bolnav – vindecat” să aibă loc la 14 zile.”

Profil invitat

Nume: Călin Muntean
Profesie: Cadru didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, specializat în Bioinformatică și Sănătate Publică
Data nașterii: 23 august, 1972
Orașul curent: Timișoara

[ REACȚIE RAPIDĂ ] Călin Muntean: Dacă am fi avut un program de testare de masă, am fi putut să coborâm rata incidenței la 1/1000

Călin Muntean, cadru didactic la UMFT, specializat în Bioinformatică și Sănătate Publică, comentând recenta declarație dată de Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai, referitoare la noile restricții pentru combaterea epidemiei:

„În principiu, profesorul Cherecheș are dreptate, evoluția bolii este pe o durată de 14 zile,  fapt ce determină ca ciclurile „bolnav – vindecat” să aibă loc la 14 zile.”

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.

Profil invitat

Nume: Călin Muntean
Profesie: Cadru didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, specializat în Bioinformatică și Sănătate Publică
Data nașterii: 23 august, 1972
Orașul curent: Timișoara
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Timp de citire: 2 min
Autor fotografii: Arhivă invitat

Domnule Călin Muntean, vă rugăm să comentați recentul interviu acordat rfi.ro de către Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai, în care acesta afirmă:

„Toate orașele mari se îndreaptă spre 7.5. Dacă de astăzi se aplică măsurile, următoarele două săptămâni numerele vor continua să crească ca și cum nu s-ar fi aplicat nicio măsură. E o diferență de latență de două săptămâni între măsuri și rezultate. Măsurile sunt luate târziu și mult prea sever pentru ce s-ar fi putut face, dacă autoritățile centrale și locale ar fi ținut cont de avertismente. Din decembrie se discută despre valul trei, care va fi în martie. S-a știut că spre asta ne îndreptăm. S-a văzut o creștere treptată a numărului de cazuri. Au fost nenumărate avertismente, nenumărate măsuri. Gândiți-vă cât de slabă este înțelegerea pandemiei dacă acum o săptămână președintele consiliului județean Timișoara făcea declarații bombastice despre libertate și despre faptul că Timișoara nu va mai accepta carantina. În timp ce noi discutăm despre asta oameni mor în Timișoara și secțiile de terapie intensivă sunt complet pline. Și numerele vor continua să crească.”

 

Călin Muntean:

În principiu, profesorul Cherecheș are dreptate, evoluția bolii este pe o durată de 14 zile,  fapt ce determină ca ciclurile „bolnav – vindecat” să aibă loc la 14 zile.

Media de vârstă a celor bolnavi este în jur de 38 de ani, motiv pentru care pot afirma că are dreptate domnul Cherecheș, datorită faptului că forța activă de muncă se deplasează în fiecare zi la lucru cu mijloace de transport, iar la muncă au pauze de masă și zone de aglomerare, atât la intrare cât și la ieșire din întreprinderi, precum și din vestiarele unde se schimbă. Este valabil și pentru cei care au muncă de birou, întrucât cea mai parte din zi o petrec împreună, la birou, locul unde se înregistrează, de fapt, și posibilitatea cea mai mare pentru contagiune.

Președintele consiliului județean Timiș are dreptate, se poate și fără carantină. Înă doar în condiția în care implementăm testarea masivă la întreprinderi, în zonele cele mai aglomerate din instituții, primărie, prefectură, instituții ale statului, precum și în zonele trusturilor de construcții, ori în parcurile industriale. E de dorit să deschidem cât mai multe zone publice, cum sunt restaurantele, cafenelele, barurile, magazinele, unde să fie permisă intrarea doar pe bază de test negativ. Dacă am fi avut un program de testare de masă (cu care să atingem populația generală în proporție de 67% sau mai bine), am fi putut să coborâm rata incidenței la 1/1000.

Vă rog să observați grupele de vărstă pentru noile cazuri la 14 zile, la momentul luării deciziei de carantinare a Timișoarei și localităților imitrofe (6 martie 2021).

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Avem spitale pline, personalul este epuizat şi nu mai e loc pentru a interna “bolnavii COVID”. Sistemul medical dă semne că nu mai face faţă. E acelaşi sistem în care ne-am obişnuit să ni se spună că nu sunt bani, echipamente, condiţii, posibilităţi, voinţă pentru o schimbare din temelii… Cu spitale vechi, cârpite modern pe alocuri şi transformate din mers, mai ales după câte o nenorocire cu răcnet naţional, dar unde acum vrei să fii salvat şi e greu să creezi circuite speciale, pentru bolnavii zilei. Ar putea fi trimişi acasă cu butelia de oxigen şi riscurile aferente. Şi totuşi avem medici buni, interesaţi să ţină pasul cu ce se întâmplă în lume. Nu ne place nici să respectăm reguli, iar 2020 nu este doar un an pandemic, ci şi un an electoral în România. Despre toate aceste lucruri am stat de vorbă cu dr. Virgil Musta, şeful Secţiei de Boli Infecţioase de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara.

Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate.  În weekend, e timpul pentru noua selecție de titluri ale săptămânii care se încheie.

Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. Iată selecția de titluri din această perioadă, pe care vi le propun.

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.