rm4

[ REACȚIE RAPIDĂ ] Răzvan Munteanu:  Costurile testelor rapide sunt mari. Va fi nevoie de o subvenție din partea statului pentru biletele de intrare la evenimente, altfel sălile vor fi goale.

„Avem în Timișoara un primar artist și un președinte de Consiliu Județean vocal si chitarist. Din păcate, cei doi s-au transformat rapid în niste roboți politici care, în loc sa lucreze împreună, se ceartă toată ziua prin presă.”

Profil invitat

Nume: Răzvan Munteanu
Profesie: Vocal și producător evenimente
Data nașterii: 17 august, 1984
Orașul curent: Timișoara

[ REACȚIE RAPIDĂ ] Răzvan Munteanu:  Costurile testelor rapide sunt mari. Va fi nevoie de o subvenție din partea statului pentru biletele de intrare la evenimente, altfel sălile vor fi goale.

„Avem în Timișoara un primar artist și un președinte de Consiliu Județean vocal si chitarist. Din păcate, cei doi s-au transformat rapid în niste roboți politici care, în loc sa lucreze împreună, se ceartă toată ziua prin presă.”

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.

Profil invitat

Nume: Răzvan Munteanu
Profesie: Vocal și producător evenimente
Data nașterii: 17 august, 1984
Orașul curent: Timișoara
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Timp de citire: 3 min
Autor fotografii: Arhivă invitat

Răzvan Munteanu, lead vocalist la „The Bandits” și Președinte al Asociației Culturale Embargo, cea care produce „Embargo Fest”, ne-a oferit opțiunile și explicațiile sale despre subiectul reluării vieții culturale și a programului principalelor evenimente din Timișoara, dincolo de pericolele pandemice, în oglindă cu experimentul mult discutat al concertului cu 5000 de spectatori, desfășurat de curând la Barcelona, invocat ca un model de bună practică și de primarul PNL al Clujului, Emil Boc, dar și de parlamentarul PSD, Alexandru Rafila.

 

Ar fi posibil să adoptăm același model al testării de masa pentru Covid-19 și în Timișoara, în pregătirea unei agende europene de evenimente anuale, mai ales cu orizont 2023, când orașul va fi Capitală Europeană a Culturii?

Sectorul cultural artistic (și mai ales cel independent) este printre cele mai afectate în această pandemie, iar viitorul nu arată bine deloc. Este posibil să adoptam modele din vest, cu testări masive înainte de evenimentele culturale, dar, ca să fim pregătiți pentru orizontul 2023, anul în care Timișoara va deveni capitală europeană a culturii, soluția, cred eu, este vaccinul.

 

Pentru care dintre evenimente ar fi dezirabilă această metodă (testarea rapidă, în masă)? Doar pentru marile festivaluri (Plai, Flight, Sabotage, Embargo, Revolution, VestFest, JazzTMFest, BluesFest, DiskotekaFest, Festivalul de Operă și Operetă,  etc), cele care au amplasamente outdoor, sau si pentru alte evenimente, de film, teatru, literatură sau arte vizuale, cele care se pot amplasa outdoor?

Marile festivaluri pot oferi date noi și o șansă de a evita focare prin testare masivă, dar nu evenimentele mari, ținute în aer liber, sunt problema. În aer liber, cu o buna organizare, distanțare și protecție, se pot desfășura și acum evenimente, dar spectacolele de mici dimensiuni, din interior, au o adevărată problemă, în cazul lor va fi nevoie de multe teste rapide.

 

Cine trebuie să acopere costurile testărilor rapide pentru Covid-19, statul, primăria, organizatorii, spectatorii?

Costurile testelor rapide pentru intrarea la evenimente, sunt mari, mai ales pentru organizatori și participanți, deci va fi nevoie de o subvenție din partea statului, altfel sălile vor fi goale. Daca biletul la un eveniment era 50 de lei înainte de pandemie, acum, cu tot cu test, ar ajunge ușor la 200 lei, deci imposibil de suportat.

 

Cum vezi lipsa de reacție a autorităților din Timișoara / Timiș cu privire la viața artistică a orașului, în timp ce peste numai 20 de luni urmează să înceapă anul Capitalei Culturale Europene la Timișoara?

Mă doare lipsa de reacție a Primariei Timisoara și a Consiliului Județean Timiș, dar nu pot întelege nici ce fac cei din Ministerul Culturii. Avem în Timișoara un primar artist și un președinte de Consiliu Județean vocal și chitarist. Din păcate, cei doi s-au transformat rapid în niste roboți politici care, în loc să lucreze împreună, se ceartă toată ziua prin presă.

Am văzut la discuții aceiași operatori culturali, ahtiați și dependenți de banul public, aceiași oameni de afaceri care, în loc să susțina cultura din oraș, caută bani pentru proprile proiecte culturale, dar și o crasă lipsă de asumare în rezolvarea problemelor vizavi de Asociația TM2021, din partea politicului.

 

Ca organizator de evenimente și artist, ce gesturi și măsuri imediate aștepți din partea Ministerului Culturii și din partea Primăriei Timișoara, pentru susținerea agendei de spectacole din Timișoara, după un an de pandemie?

Sper ca Ministerul Culturii să acorde atenție sporită sectorului artistic independent, să ajute financiar artiștii și organizatorii de evenimente. Primăria Timișoara trebuie să aibă un plan propriu de salvare pentru cultură și să nu mai aștepte doar după ajutorul de la București.

Pentru noi, artiștii și organizatorii de evenimente, este clar că lucrurile nu vor mai fi cum au fost, ne vom adapta cum vom putea, dar vom avea nevoie să urcămpe scena urgent, iar pentru asta e nevoie de un sprijin financiar concret, nu unul îngropat în birocrație și care ajută doar marii artiști și pe marii organizatori.

Trebuie ca cei care au responsabilități publice să ne ajute să ne facem meseria și să repornim evenimentele culturale cât mai repede.

 

Mulțumim pentru răspunsuri!

 

Profil autor

Horea Băcanu
hsquareANm
Sociolog, strateg de comunicare și manager de presă online, a cercetat fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. A aplicat și continuă să dezvolte metode de analiză calitativă asupra discursivității din textele politice. Este angrenat în proiecte de comunicare publică și consultanță, dar și comunicator la Universitatea de Vest din Timișoara. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

„Clar, România nu e o țară ideală, dar n-aș pleca niciodată și nu-mi voi îndemna copiii să plece, decât dacă ei vor dori să facă asta. Eu cred că totuși o doză de patriotism de bun simț nu va strica niciodată nimănui. Și dacă toți copiii buni pleacă din țara asta nu e o soluție. Chiar ar trebui ca oamenii competenți să stea acasă și să vadă de țara asta un pic.”

„Criț, 01 august 2021 –  În cadrul festivalului cultural „Săptămâna Haferland”, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a avut loc întâlnirea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German. Invitații prezenți la dezbaterea „Noi perspective pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale de cooperare româno-germană” au analizat, împreună cu personalități ale vieții publice din România și din Germania, importanța adaptării și dezvoltării educației în conformitate cu necesitățile societății românești a secolului XXI”, transmite printr-un comunicat de presă Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.