foto555bw

SOCIO…LOGISME... cu Horea și Radu, la cafea [#6]

[un motto introductiv]

Majoritatea oamenilor nu sunt interesați. De adevăr. Voi, DA! ]

___________________

Iată că serialul acestui dialog politic nu s-a oprit la episodul 5. După un răstimp ceva mai lung, Horea și Radu iau direct în discuție modul în care se poziționează Robu față de Fritz, ori invers. Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, reveniți în oraș.

___________________

Profil invitat

Nume:
Profesie:
Data nașterii: 28 noiembrie, 2022
Orașul curent:

SOCIO…LOGISME... cu Horea și Radu, la cafea [#6]

[un motto introductiv]

Majoritatea oamenilor nu sunt interesați. De adevăr. Voi, DA! ]

___________________

Iată că serialul acestui dialog politic nu s-a oprit la episodul 5. După un răstimp ceva mai lung, Horea și Radu iau direct în discuție modul în care se poziționează Robu față de Fritz, ori invers. Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, reveniți în oraș.

___________________

Profil autor

SOCIOLOGISME, la cafea
hsirv1
Horea Băcanu [HB] - sociolog, absolvent UVT. Cercetează fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan. Analist permanent, comentator frecvent și uneori jucător politic. Radu Lambrino [RL] - sociolog, absolvent UVT. Constructor de sisteme de publicitate outdoor, antreprenor și investitor. Formator de organizații civice și politice, cu istoric de manager politic și parlamentar.

Profil invitat

Nume:
Profesie:
Data nașterii: 28 noiembrie, 2022
Orașul curent:
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Timp de citire: 12 minute

 

[Horea Băcanu] Bună dimineața! Văd că toți actorii scenei politice se preocupă să exploreze prin sondaje variante fezabile pentru candidatura din 2024 la Primăria Timișoara. Nica a propus alegeri primare în PNL pentru desemnarea candidatului, deși nu a specificat ce fel de primare… (vezi AICI ), PSD anunță că vor stabili până la finalul anului candidații la președinția CJT și la primăria Timișoara, un mesaj cel puțin ermetic, deocamdată (vezi AICI ), mai mult, au apărut și zvonuri despre candidați comuni în orașele cu primari USR (vezi AICI ). Ce părere ai despre această goană pentru a scoate din joben, cum se spune, candidații pentru alegerile locale, un fel de cursă după o „fata morgana” a politicii locale, în care candidații de succes sunt o construcție aproape mesianică?

 

[Radu Lambrino] Tema asta pare cam pretențioasă.

 

[HB] Mai degrabă aș merge pe sublinierea unor clișee de gandire despre alegerile locale, pe care să le comentăm / demontăm. Eu zic că în Top3 stereotipuri de gandire despre alegerile locale, mai ales între cele de alegere a primarului se află: 1. un plan bun începe printr-un om providential; 2. trebuie să căștigăm funcția de primar, apoi o să vină totul de la sine în consiliul local; 3. important este să meargă simpatizanții partidului nostru la vot. Aceste trei clișee de gândire sunt foarte des întâlnite.

 

[RL] Vezi tu, în Timișoara, momentul de azi este marcat și dominat de doi actori: actualul și fostul primar, cam atât. Percepția publică este influențată preponderent de ceea ce face actualul primar în comparație cu ce a facut vechiul primar, proporțiile fiind într-un dezechilibru evident, datorita mai ales timpilor diferiți de exercitare a funcției publice. Deși probabil că nu-ți place, eu nu văd  astăzi nici un opozant al primarului Dominic Fritz, în afară de fostul primar Robu.

 

Dominic Fritz transmite foarte multă neputință în relația cu “partidul funcționarilo publici” din primărie, în timp ce Nicolae Robu este foarte determinat și hotarat să-l contra-candideze și să-l bată pe acesta, în 2024.

 

Văzut la nivel de simț comun, Nicolae Robu pare într-un avantaj clar în raport cu Dominic Fritz, desi primarul Fritz comunică foarte bine și foarte structurat, adică profesional.

 

[HB]  În 2016, Robu a câștigat primăria Timișoara cu 42 mii de voturi, iar în 2020 a pierdut în fața lui Fritz, luând doar 28 mii, față de 50 mii ale lui Fritz. Prin urmare, nu există candidat providențial, de obicei candidații flotează pe scorurile partidelor și au (sau nu) aderență la o zonă de electorat care nu este interesat de partide și sigle de partid, zonă care poate (sau nu) să facă diferența.

 

Povestea cu nivelul de popularitate pe care și-l asumă Robu este un joc de imagine întreținut cu patos de Robu – care a devenit foarte prezent doar pe…. Facebook.

 

[RL] Da, fostul primar este foarte vizibil pe Facebook.

 

[HB]  Robu vorbește despre cât de bun a fost el, despre mărețele lui proiecte, despre perseverența lui în cele două mandate, despre cum este de bun și sincer în comparație cu „netrebnicii” care conduc acum Primăria Timișoara. În schimb, uită sau se face că a uitat exact motivul pentru care a pierdut în 2020: pentru că Timișoara era un oraș murdar, cu șantiere împinse spre termene de bătaie de joc (pasajul Michelangelo a fost în construcție ani de zile, pentru câteva sute de metri de subtraversare, în timp ce alții, de prin toată Europa, construiesc tuneluri de kilometri întregi în mai puțin de un an, ca raportare comparativă). Timișoara era un oraș în care nu se mai putea circula omenește, nici cu mijloacele de transport în comun, nici cu bicicleta sau cu mașina.

 

[RL] E discutabil…

 

[HB]  Robu întreține acest duel fals cu Fritz printr-o manieră egocentrică, vorbind despre el și numai despre el, de parcă noi, toți ceilalți, cetățenii orașului, nu am exista. Asta în timp ce Fritz vorbeste normal, despre problemele orașului, fără idealizarea executivului primăriei, vorbește despre cum reacționează administrația în fața problemelor, despre ce planuri sunt în dezbatere publică. Fritz este pentru oamenii simpli, care nu stau cu sufletul lipit de unul sau altul dintre partide, este pentru o majoritate de oameni pe care i-aș defini drept „calmi”, care nu sunt entuziasmați nici de certurile politicienilor, nici de țipetele patrotarzilor, nici de polemicile anti și pro-Bruxelles. Acești oameni calmi, cărora le vorbește Fritz, sunt cei mulți și modești. Fritz nu vorbește despre el, vorbește despre noi, cei mulți. Asta este diferența majoră dintre Robu și Fritz. Și această diferență demonstrează că, în afară de faptul că nu există personaj mesianic pentru o candidatură, cel mai mult contează percepția unei majorități a electoratului, care de obicei se situează în zona mai liberă de afilieri stringente față de sigle politice. Este adevărat, pe simpatizanții de partid îi aduci mai ușor la vot, dar ceilalți, care nu sunt fideli unei opțiuni politice, sunt mult mai mulți, iar aici se află un bazin uriaș. Aici nu vorbesc despre afiliere ideologică (pe care o avem, majoritatea), ci despre fidelitatea față de o siglă politică, pe care doar o minoritate o are, majoritatea este liberă de relații prea strânse cu partidele. Această majoritate este flotantă sau chiar non-votantă, este o majoritate tăcută, formată din oameni așezați, în fața cărora personajele prea pline de ele (și prea strălucitoare în lumina unor reflectoare ce stau aprinse doar în mintea lor) nu sunt luate în serios, ba dimpotrivă. Pe oamenii așezați și calmi, politicienii cu o personalitate excentrică îi fac să râdă, eventual le dau motive de observații ironice, după care își văd de treaba lor, ca și cum acești politicieni și-ar juca rolul pe o scenă mică și izolată, situată undeva într-un colț lateral în raport cu scena reală a vieții.

 

[RL] Cred ca percepția ta despre timișorenii neînregimentați sau neafiliati unor partide este de un subiectivism evident, iar analiza tinde sa reflecte o situație ideală, în care oamenii “calmi”, care formează bazinul imens al celor fara opțiuni politice, par sa fie mulțumiți de comunicarea politică și administrativă folosită de primar. Dar, dacă te uiti puțin pe ultimul “Barometru al calității vieții în Municipiul Timișoara”, vei vedea că 48,3% consideră că direcția în care se îndreaptă Timișoara este greșită, doar 37,5% mai spun ca direcția este bună, iar 14,2% nu știu să răspundă. Cam ăsta este trendul.

 

[HB]  Nu cred că dialogul mediatic, văzut ca atât de incitant între Robu și Fritz, este cu adevărat important, mai degrabă aș spune că este o plictiseală cruntă, în care Robu și-a descoperit colțul lui de vocabular cu cuvinte tari și cu ieșiri verbale nepermise, iar Fritz se calibrează pe linia mediană a comunicării, comparativ cu exagerările penibile ale lui Robu. De fapt, în această falsă dispută nu se află nicio competiție reală și nicio miză pentru noi, cei mulți. Adevărata competiție nu se află aici, între Robu și Fritz, iar dacă rămânem ca scenă publică la acest balast de confruntare, atunci pentru mine e deosebit de clar, Fritz va câștiga fără nicio problemă al doilea mandat – deși nu mi-e clar, însă, ce va face cu acest al doilea mandat – iar de aici rezultă subiectul de care aș fi cu adevărat interesat: ce își propune, cu cine și cum va face majoritate în CLT, cum se va racorda la politica națională, dar și altele, foarte importante în realitate, mult mai importante decât o răfuială ranchiunoasă Robu-Fritz.

 

[RL]  Vezi tu, în țările cu democrație consolidată, la care noi ne raportam permanent, Statul este perceput de populație ca fiind puternic tocmai pentru este format din instituții puternice, iar politicienii ce conduc sau reglementează aceste instituții sunt apreciați (sau nu) după capacitatea lor de a menține sau a crește nivelul de încredere în aceste instituții.

 

La noi, Statul este perceput ca fiind slab tocmai pentru că politicienii ce conduc sau cei ce reglementează și controlează activitatea instituțiilor publice (care formează împreună ansamblul instituțional al Statului) în loc să se preocupe ca aceste instituții să fie percepute de populație ca puternice și stabile, se preocupă permanent ca doar ei sa pară implicati, competenți și puternici. Nici la nivelul Timișoarei nu vad să existe un alt mod de abordare: nu văd să se preocupe nimeni de reprezentarea Primăriei Timișoara ca fiind o instituție puternică, serioasă și functională. În plus, nici cele două organizații politice din care provin cei doi competitori manifești ai zilei  nu văd să fie folosite ca instituții reper,  la care oamenii să se raporteze atunci când analizează promisiunile și activitatea acestora.

 

[HB]  Nu cred că Fritz, astăzi, este un bun administrator al acestui imens patrimoniu material și imaterial, care este Timișoara. Cred că e mediocru ca administrator, dar, până una alta, la penuria de oameni și forțe interesate de a câștiga poziția de management în Primăria Timișoara, Fritz ne jignește cel mai puțin inteligența. Așteptăm noi apariții, noi grupări, noi proiecte, care să se personalizeze adecvat, la nivelul a ceea ce se pretinde a fi Timișoara, dacă nu vrem să ne lăsăm căzuți pe o pantă a desuetudinii și irelevanței. Desigur, le așteptăm de pe o zonă politică tradițional democrată, nu pretins democrată, ca să fiu mai exact (adică nu vreau să mă gândesc că ar putea să fie emise propuneri rezonabile din zona forțelor politice iliberale).

 

„Actualul primar a avut de partea lui naționalitatea, știindu-se foarte bine că în Banat tot ce este nemțesc este asociat cu seriozitatea, punctualitatea, calitatea și eficiența. De fapt, aceste lucruri par să fie acum ca o piatră de moară legată de piciorul primarului Dominic Fritz: nivelul foarte înalt al așteptărilor, pe care candidatul Fritz l-a indus în cadrul segmentului de populație ce l-a ales, raportat la realitatea de azi, a creat o distanță perceptivă foarte mare.”

 

[RL]  În 2020, în Timișoara a fost un vot antisistem, care l-a avantajat clar pe Dominic Fritz, pentru că el s-a pliat foarte bine pe campania USR: „Fără penali în funcții publice”. Pe lângă aceste voturi aduse de partid, Dominic Fritz și-a construit un discurs public segmentat foarte bine, pe categorii clar definite de public, a interacționat direct cu aceste segmente țintă și a încercat să creeze o legatură puternică, credibilă și realistă cu timișorenii din categoriile respective.

 

Pe lângă asta, actualul primar a avut de partea lui naționalitatea, știindu-se foarte bine că în Banat tot ce este nemțesc este asociat cu seriozitatea, punctualitatea, calitatea și eficiența.

 

De fapt, aceste lucruri par să fie acum ca o piatră de moară legată de piciorul primarului Dominic Fritz: nivelul foarte înalt al așteptărilor, pe care candidatul Dominic Fritz l-a indus în cadrul segmentului de populație ce l-a ales, raportat la realitatea de azi, a creat o distanță perceptivă foarte mare. Oamenii au așteptări ridicate, care țin de putința unor actori politici providențiali, pe care tu i-ai amintit ca fiind un clișeu constant aflat în mintea alegătorilor, dar care, în cele din urmă, duc la dezamăgiri la fel de mari, atunci când politicianul ales nu poate să livreze la timp ceea ce asteaptă alegatorul lui.

 

Din categoria marilor dezamagiți nu fac parte cei afiliati partidului USR, aici se află, mai degrabă, cei care provin din zona care nu este interesată de partide sau sigle de partid. Ceea ce nu vede deocamdată Nicolae Robu este că cei dezamagiți de Dominic Fritz nu vin în mod natural spre el, deocamdată, ci intră în marea categorie a non-votanților.

 

[HB]  Corect!

 

[RL] Spre deosebire de tine, eu nu pot fi atat de aspru cu fostul primar Robu, asta pentru ca îl cunosc și îi știu foarte bine atât calitățile cât și slăbiciunile. Marele lui atu este că nu a fost niciodată perceput (de marea masă de timișoreni) ca fiind un politician corupt, ci doar ca un personaj atipic, egocentric, e adevărat, excentric, poate voit “naiv”, dar nicodată hoț. Din pacate pentru el, aceste percepții specifice au fost exploatate la maximum de aparatul de propagandă al candidatului Dominic Fritz, lucru care a indus deturnarea și a determinat abaterea atenției de la realizările administrației Nicolae Robu, ducând dezbaterea publica în zona bârfelor, a can-can-ului și a conflictului mediatic inutil.

 

[HB] Eu nu-l știu decât din comunicarea publică, adică din prezența publică, adică din postura cea mai relevantă pentru un actor public, indiferent cum e omul, în specificitățile lui personale.

 

[RL] Sincer, eu nu cred ca timișorenii au respins realegerea lui Nicolae Robu pentru motivele și exemplele ce le-ai dat mai înainte, care țin de o abordare ceva mai realistă, de o percepție de moment asupra managementului administrativ al primarului Robu. Dimpotrivă, cred că motivul a ținut mai mult de o percepție emoțională asupra comportamentului agresiv al fostului primar, când era în funcție, comportament întreținut permanent de adversari, cei care i-au anticipat această slăbiciune. Agresivitatea.

 

Ce am știut din măsurători  cu cel puțin un an înaintea alegerilor locale din 2020, era că potențialul de creștere al primarului Nicolae Robu era de doar 2%, la un nivel de încredere de peste 80%, pe cand Dominic Fritz avea notorietate mică, o încredere situată undeva până în 20% și un potențial imens de creștere, peste 70% potențial de creștere. Se vedea clar trendul, într-un anumit scenariu.

 

Imediat după ce am măsurat aceste date de evoluție publică, sfatul nostru a fost să fie realizat un transfer în comunicarea administrativă, către cei cu responsabilităti sectoriale, din subordinea primarului. Am sugerat fostului primar să lase viceprimarul și consilierilor locali ocaziile de a intra în dispute cu Dominic Fritz, în timp ce primarul urma să se raporteze doar la proiectul major Timișoara – Capitală Culturala Europeană 2021, ca să arate o abordare politică vizionară, pozitivă, cu țintă situată mult după data alegerilor locale. În mod clar, daca avea o astfel de abordare, recâștiga alegerile, iar asta o știu și cei ce l-au ajutat pe Dominic Fritz să câstige.

 

[HB]  Eu am măsurat în februarie 2020 cota lui Fritz, care era deja la jumătate din cea a lui Robu, ceea ce arăta un parcurs de challenger autentic, iar dinamica îl avantaja. Am spus atunci că dacă alegerile au loc în iunie (termenul obișnuit), o să fie un rezultat umăr la umăr, dar iată că alegerile au fost amânate pentru finalul de septembrie, o „prelungire de aur” care i-a adus lui Fritz timp de consolidare și l-a transformat în câștigător.

 

[RL] Da, dar ideea este alta. Deși Nicolae Robu știa din timp care este trendul, știa că timișorenii nu sunt receptivi la conflicte, știa că nu poate crește și știa cum să-și conserve mare parte din capitalul de încredere, nu a făcut-o. Dominic Fritz a exploatat la maxim orgoliul lui Nicolae Robu, dar nu singur, ci ajutat voluntar sau involuntar (asta nu știu) de oameni din imediata apropiere a fostului primar, oameni care i-au alimentat acestuia permanent acest orgoliu.

 

Ceea ce fostul primar Nicolae Robu nu a realizat nici atunci, dar pare să nu realizeze nici acum, este ca acei “sfătuitori” și “aprobatori” permanenți, nu încercau sincer să-l ajute, ci o făceau ca să se ajute pe ei să aibă acces la acele sinecuri cu care suntem obisnuiți, aflate în curțile partidelor. Mai exact, deși ei își doreau un nou mandat pentru Nicolae Robu, ei nu erau preocupați de maniera în care se poate realiza acest lucru și lăsau totul pe seama acțiunilor politice ale lui Nicolae Robu, arătând doar un acord neimplicat.

 

[HB]  Da, este un tip manipulabil, se vede asta permanent, chiar și în contextul actual, în care diverși interesați, mai mult sau mai puțin duplicitari,  îl sfătuiesc să intre în orice competiție, iar el își dorește să concureze și să câștige numai ca să arate că nu merita eșecul de acum doi ani….

 

[RL] Iar ești dur. Da, într-adevăr, pare că repetă un scenariu similar. Cu toate acestea, trebuie să recunoști că este cel mai determinat și cel mai hotărât dintre actualii politicieni locali, decis să lupte pentru recâștigarea primăriei. Bineînteles că adversarii lui, atat cei din jurul lui Dominic Fritz cât și cei din PSD, vor să-l determine să adopte același comportament electoral ca în 2020, cel bazat pe conflict și pe exacerbarea eului, dar fiecare din alt motiv: USR-ul pentru că simte candidatura lui Nicolae Robu ca fiind cel mai ușor mod de recâștigare a mandatului actualului primar, iar cei din PSD pentru că le-ar facilita o șansă unică spre câștigarea primăriei Timișoara, cu un eventual candidat susținut de ei.

 

[HB]  Bună observație!

 

„La cât de perseverent și de hotărât este, Nicolae Robu poate să schimbe trendul și sa facă imposibilul foarte posibil.”

Profil autor

SOCIOLOGISME, la cafea
hsirv1
Horea Băcanu [HB] - sociolog, absolvent UVT. Cercetează fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan. Analist permanent, comentator frecvent și uneori jucător politic. Radu Lambrino [RL] - sociolog, absolvent UVT. Constructor de sisteme de publicitate outdoor, antreprenor și investitor. Formator de organizații civice și politice, cu istoric de manager politic și parlamentar.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

După două reprize de videopodcast, conversația se reia cu o temă grea - iradierea culturală și artificializarea politicii prin pătrunderea în societate a unor teme care polarizează. Radu spune că sunt „false”, sau irelevante pentru noi, Horea spune că nu sunt chiar derizorii și că le minimalizăm. Spre exemplu reprezentarea femeilor în politică, sau minoritarii în politicile publice. Oricum, se pare că de „nervozitatea autohtonistă” produsă de aceste „subiecte de import” nu vom fi ocoliți.  Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, încântați de aroma de cafea.

După două reprize de videopodcast, conversația se reia cu o temă grea - iradierea culturală și artificializarea politicii prin pătrunderea în societate a unor teme care polarizează. Radu spune că sunt „false”, sau irelevante pentru noi, Horea spune că nu sunt chiar derizorii și că le minimalizăm. Spre exemplu reprezentarea femeilor în politică, sau minoritarii în politicile publice. Oricum, se pare că de „nervozitatea autohtonistă” produsă de aceste „subiecte de import” nu vom fi ocoliți.  Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, încântați de aroma de cafea.

Acum două săptămâni, Horea și Radu au propus cititorilor un chestionar online, pentru a explora câteva percepții despre JOB-urile VIITORULUI. Apoi, în următoarele zile, 82 dintre cititori au completat acest chestionar online, răspunzând la cele cinci întrebări (plus trei cu date factuale). Iată, în continuare, care au fost răspunsurile date de cititori (prezentate în galeria de imagini de la finalul articolului). Firesc, Horea și Radu au găsit în statistica acestei explorări de percepții o latură interesantă de dezbătut și continuă o conversație, cum v-au obișnuit. Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, din nou la cafea, în acest al patrulea episod, acum cu fotografii ilustrative, luate chiar din pauza de cafea.

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.