Nici PNL nu e compus doar din oameni cu vederi conservatoare. Iar în USRPlus se găsesc, totuși, și destul de multe persoane cu vederi conservatoare. Cu unele excepții, cred că genul acesta de dispută nu va afecta semnificativ funcționarea coaliției.
Nici PNL nu e compus doar din oameni cu vederi conservatoare. Iar în USRPlus se găsesc, totuși, și destul de multe persoane cu vederi conservatoare. Cu unele excepții, cred că genul acesta de dispută nu va afecta semnificativ funcționarea coaliției.
Surpriza (semi)loteriei alocărilor de mandate prin redistribuirea resturilor, după alocările mandatelor pline, a confirmat la PNL Bihor și mandatul lui Adrian Hatos, de pe poziția a doua a listei de candidați pentru Senat. Transilvănean, născut la Sfîntu-Gheorghe, județul Covasna (29.02.1972), este absolvent al Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (1994) și Doctor în Sociologie al aceleiași universități (2004), în prezent profesor universitar la Universitatea din Oradea, coordonator de doctorate în Sociologie, director al Școlii Doctorale de Sociologie. În 2020 candidează pentru prima dată, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, din partea PNL Bihor.
Bună ziua, domnule senator Hatos, vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră la dialog. Felicitări pentru validarea în noul mandat de senator, după alegerile din 6 decembrie, pe lista PNL Bihor. Vă rog să optați, în acord cu experiența unei campanii electorale, acum: în Oradea și în Bihor vorbim de echipa lui Ilie Bolojan ori, în primul rând, de echipa PNL Bihor? Care dintre cele două brand-uri politice este mai cunoscut și mai respectat, care are mai mare credibilitate?
Mulțumesc pentru felicitări. Listele de candidați sunt aprobate de forurile statutare ale partidului, cu alte cuvinte este clar că, din punct de vedere oficial, vorbim despre echipa PNL Bihor. Este adevărat, în schimb, faptul că domnul Ilie Bolojan a avut și are o influență puternică în deciziile care se iau în interiorul PNL Bihor. E logic să fie așa, o mare parte a succeselor din ultimul timp ale PNL Bihor se datorează respectului pe care bihorenii îl arată pentru rezultatele și stilul de management public al d-lui Bolojan și ale echipei pe care a construit-o. Din această perspectivă, da, se poate vorbi în acest moment de „echipa Bolojan” în Bihor.
Care sunt primele două sau trei caracteristici ale PNL Bihor acum, în noul format rezultat după alegerile locale din septembrie și alegerile parlamentare din decembrie, cu rezultate probabil dintre cele mai bune obținute la nivel regional de către o organizație județeană PNL?
Profesionalismul este una din trăsăturile fundamentale. Spre deosebire de alte momente sau de alte situații care ar putea fi invocate, garnitura actuală de parlamentari PNL este compusă din oameni realizați profesional, ceea ce le asigură atât independența materială în raport cu cariera politică dar și expertiza în domeniile lor, domenii foarte importante pentru legiferare în acest moment: justiție, educație, sănătate. Cred că înnoirea este un alt concept de bază. Din cei 5 parlamentari PNL de Bihor din această legislatură, unul singur – dl deputat Ioan Cupșa – a mai avut mandate în legislaturile anterioare. Și aș mai menționa spiritul de echipă – pe care l-am exersat în timpul campaniei, pe care sper să îl conservăm de-a lungul mandatului.
Dar primele caracteristici ale brand-ului politic Adrian Hatos, aflat la început de mandat, intrat în politică direct pe poziția de senator?
Este prea devreme să vorbim despre brandul politic Adrian Hatos. Prospețimea este, poate, singurul element cu care pot fi identificat. Dar și prospețimea poate fi invocată doar la început, pe termen lung este nevoie de validare prin realizări, de maturizare. Sper să pot aduce un plus în dezbaterile politice despre educație având o cunoaștere sociologică a proceselor și mecanismelor din jurul acestui fenomen. În general, ar fi un beneficiu pentru toată lumea din politică un plus de reflexivitate și de moderație specifică științelor sociale.
Ați măsurat sociologic nivelul de notorietate și încredere pentru brandurile politice din județul Bihor / municipiul Oradea, înainte de alegerile locale din septembrie 2020? Multă lume a considerat riscantă opțiunea fostului primar din Oradea de a candida la președinția Consiliului Județean Bihor. Ce spuneau sondajele și estimările echipei de campanie PNL Bihor?
S-au făcut câteva sondaje și toate l-au indicat pe Ilie Bolojan câștigător detașat al alegerilor pentru președinția Consiliul Județean. Din punctul acesta de vedere nu era absolut nici un risc. Încrederea publicului în Ilie Bolojan, inclusiv capacitatea sa de transfer de voturi, au fost atât de mari încât segmente largi din electoratele PSD, UDMR sau USRPlus au votat pentru candidatul PNL și chiar și lista PNL pentru Consiliul Județean. Iar procentele pe care PNL și Florin Birta le-au obținut în Oradea se datorează într-o măsură semnificativă susținerii din partea lui Ilie Bolojan.
Ce rol ați jucat în echipa de campanie PNL Bihor, în afară de a vă susține candidatura în cadrul echipei pentru lista de Senat, în cazul în care ați realizat și anumite activități sau taskuri specifice, în strategia de comunicare și adresare electorală, ori în altă direcție?
Din punct de vedere comunicațional, campania a avut o componentă locală și una națională. Campania noastră de comunicare, mai ales, a fost realizată în cadrele stabilite de strategia națională de campanie a PNL. Sloganul, elementele de identitate vizuală, hashtagurile au fost în mare măsură stabilite la nivel național în cadrul unei campanii de comunicare concertată. La nivel local – unde s-a stabilit un calendar de evenimente, o strategie de comunicare online și de apariții în presă dar și un program de activități pe teren, toate cu limitările severe ale restricțiilor specifice combaterii pandemiei – campania a fost una discutată și stabilită în echipă. În ceea ce mă privește pe mine, în mod specific, am desfășurat mai ales activități de analiză utile pentru pregătirea strategiei locale. De exemplu, am realizat un sondaj, cu aproximativ o lună înainte de alegeri cu ajutorul căruia am elaborat profiluri de electorat după caracteristici socio-demografice și atitudinale, profiluri care au fost utilizate la targetarea mesajelor în comunicarea online în primul rând.
Într-un documentar realizat de recorder.ro ați răspuns cu privire la 6 teme propuse de redacția Recorder. Ați optat pentru o viitoare activitate parlamentară îndreptată mai ales spre domeniul educației, spre susținerea intereselor publice ale Universității din Oradea, pentru o reformare a administrației, toate acestea fiind opțiuni de bun simț. Dar mie mi-a atras atenția un răspuns pe care l-ați dat, anume cel referitor la faptul că sunteți indecis față de o eventuală reducere semnificativă a aparatului bugetar. Să înțeleg că sunteți indecis în legătură cu susținerea ofensivei noului președinte al CJ Bihor, domnul Ilie Bolojan, care a ajuns cunoscută la nivel național, aceea de a reduce semnificativ numărul de angajați ai CJ Bihor?
Reducerea aparatului bugetar nu poate fi un scop în sine, un obiectiv de politică, iar răspunsul meu trebuie citit în această cheie. Este posibil ca în anumite sectoare să fie nevoie chiar de creșterea aparatului bugetar tocmai în interes public. Ce mi-aș dori ar fi creșterea capacității administrative, pe de o parte, și evitarea situațiilor în care o prezență prea mare a statului distorsionează funcționarea piețelor, acolo unde există piețe funcționale, pe de alta. În plus față de astfel de considerente, evaluarea aparatului bugetar trebuie făcută și din perspectiva unor indicatori de eficiență – care este costul cu care este furnizat un serviciu public, de exemplu? O astfel de evaluare a fost făcută de echipa de la CJ Bihor și pe baza unor astfel de considerente, foarte clar argumentate, s-a luat decizia reducerii aparatului din subordine. Nici la CJ Bihor reducerile nu s-au făcut de dragul austerității sau din vreo plăcere sadică pentru disponibilizări ci pentru că, din punctul de vedere al costurilor, serviciile prestate deveniseră nesustenabile din nici un punct de vedere.
O altă opțiune pe care ați indicat-o în același profil de candidat, a fost aceea de a vă exprima pentru introducerea educației sexuale în școli, măsură puternic contestată de Coaliția pentru Familie.
În primul rând mă interesează demnitatea persoanei și modul în care prin legislație și prin instituțiile publice sunt protejate sănătatea și siguranța oamenilor, indiferent de gen dar și de vârstă. La nivelul UE, România are unele din ratele cele mai înalte ale sarcinilor în afara căsătoriei, care indică o rată mare a sarcinilor nedorite – fenomene care se propagă într-o frecvență foarte mare a întreruperilor de sarcină și a riscurilor asociate sau în cazuri de abandon al copiilor, mai ales atunci când vorbim de tinere, unele adolescente, din categoriile defavorizate. Pe de altă parte, știm că avem și un număr inacceptabil de cazuri de violență împotriva femeilor, inclusiv de violuri. Ignoranța referitoare la aspectele de biologie și de sănătate a reproducerii nu ajută, din această perspectivă, dimpotrivă. Am studiat la un moment dat problematica sarcinilor nedorite în comunitățile defavorizate și am fost uimit de gradul în care vârsta scăzută de debut al vieții sexuale este corelată nu doar cu condiții de trai nefericite dar și cu o stupefiantă necunoaștere a biologiei reproducerii și a mijloacelor contraceptive. Da, educația sexuală trebuie făcută din copilărie.
România este un stat cu o cultură central-europeană în care se simt influențele de tip balcanic, ca un melanj de obișnuințe, credințe și practici de viață rezultat din intersecția influențelor venite din mai multe centre culturale, de la Paris, Roma și Viena până la Istanbul. Cum vedeți, din postura de parlamentar acum, zona gri în care se află principiul separării statului de biserică în România (salariile angajaților bisericilor sunt plătite din banii publici, spre exemplu)? Sunteți de acord cu bugetarea, în continuare, a unor investiții semnificative din bugetul public pentru Catedrala Mântuirii Neamului? Veți vota un buget care va cuprinde sume de investiții pentru acest obiectiv, după ce 2020 a fost primul an în care acest obiectiv nu a avut alocări de sume pentru investiții din bugetul național?
Cred că serviciile religioase ar trebui să fie furnizate de către culte în regim de bun public, de vreme ce sunt subvenționate de la stat – salariile preoților sunt plătite de stat iar bisericile primesc bani publici pentru întreținere. Nu e neapărat un motiv de supărare că există această finanțare publică, este însă o problemă evidentă în momentul în care pentru un botez, slujbă de înmormântare sau de cununie ți se cer bani. Problema este și mai serioasă dacă din cauza taxării acestor servicii credincioșii cu probleme materiale nu au acces la servicii religioase. Bun, sunt însă unele întrebări pe care trebuie să ni le punem în această chestiune, chiar dacă rezolvăm problemele etice pe care le ridică faptul că uneori cultele taxează servicii care deja au fost plătite de stat: 1) suntem convinși că e bine ca serviciile religioase să fie considerate bunuri publice? 2) cum asigurăm independența bisericii de politic, pe de o parte, dar și neimplicarea bisericilor în viața politică, dacă veniturile lucrătorilor cultelor sunt determinate de decizii administrative și politice?
În ceea ce privește finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului cred că principala sursă de finanțare a acesteia ar trebui să fie donațiile benevole ale enoriașilor, alături de sponsorizări.
Știm cu toții că Uniunea Europeană este o uniune politică și economică cu un puternic set de valori sociale și incluzive. În UE se dezbate intens cu privire la introducerea diferențiată, dar generalizată, a salariului minim. Susțineți sau nu susțineți dreptul cetățenilor egali ai Europei a li se garanta de către stat, dincolo de diferențele lor de naționalitate, un venit minim echivalent în toate țările UE27, care să fie stabilit prin ponderare cu factorii naționali ce determină puterea de cumpărare, în corelație cu nivelul mediu al puterii de cumpărare din UE? România poate aspira la garantarea unui nivel minim al salariului echivalent (dar nu egal și similar) cu cel din celelalte țări UE?
Experiența de până acum a celor câtorva experimentele naturale cu venit minim garantat (universal basic income) nu este defel concludentă, fiind vorba de cele mai multe ori de comunități restrânse și de încercări desfășurate pe o perioadă mai degrabă limitată de timp. Cred că dacă evidențele empirice vor indica efecte benefice pentru coeziunea socială, funcționarea economiei, sănătatea cetățenilor, calitatea vieții în general, ș.a.m.d., o astfel de politică, la fel ca oricare alta, ar trebui luată în considerare. Bineînțeles, ca și în cazul multor alte probleme de politică publică, contează și argumentele ideologice, simbolice și culturale, care nu pot fi ignorate.
PNL este afiliat în Parlamentul European în cadrul Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat), de structură conservatoare. USR și PLUS este afiliat grupului Renew Europe Group – al cărui președinte este chiar Dacian Cioloș în Parlamentul European. Ideologic vorbind, Renew a fost creat prin acțiunea președintelui Franței. În 2017, Emmanuel Macron a fondat mișcarea En Marche!, un partid politic de centru și liberal în Franța, care, pentru alegerile parlamentare din iunie 2017, și-a schimbat numele în La République en marche! Prin urmare, dreapta românească, care acum negociază formarea coaliției de guvernare, nu se află pe aceleași poziții politice la Bruxelles: USRPLUS este într-un grup centrist-liberal, iar PNL în grupul popular-conservator. Credeți că haosul ideologic din partidele românești se va repercuta și asupra coaliției de guvernare?
Este posibil să apară dispute pe anumite teme sensibile de așa numită politică identitară, mai ales că unii sau alții vor putea fi tentați să-și contureze mai clar o anumită identitate ideologică, pentru a întări și brandul politic și pentru a ținti mai precis anumite categorii de alegători. Să nu uităm însă că nici partidele însele nu sunt omogene din acest punct de vedere – nici PNL nu e compus doar din oameni de dreapta, conservatori. Iar în USRPlus se găsesc, totuși, și destul de multe persoane cu vederi conservatoare. Cu unele excepții, cred că genul acesta de dispută nu va afecta semnificativ funcționarea coaliției.
Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. În weekend, e timpul pentru noua selecție de titluri ale săptămânii care se încheie.
Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. În weekend, e timpul pentru noua selecție de titluri ale săptămânii care se încheie.
Pentru că riscul global al dezinformării este primul ca gravitate pe termen scurt, iată că apelăm la știri relevante, care merită interpretate. Iată selecția de titluri din această perioadă, pe care vi le propun.
Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.
