foto333

SOCIO...LOGISME, cu Horea și Radu, la cafea [#4]

Acum două săptămâni, Horea și Radu au propus cititorilor un chestionar online, pentru a explora câteva percepții despre JOB-urile VIITORULUI. Apoi, în următoarele zile, 82 dintre cititori au completat acest chestionar online, răspunzând la cele cinci întrebări (plus trei cu date factuale). Iată, în continuare, care au fost răspunsurile date de cititori (prezentate în galeria de imagini de la finalul articolului). Firesc, Horea și Radu au găsit în statistica acestei explorări de percepții o latură interesantă de dezbătut și continuă o conversație, cum v-au obișnuit. Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, din nou la cafea, în acest al patrulea episod, acum cu fotografii ilustrative, luate chiar din pauza de cafea.

Profil invitat

Nume:
Profesie:
Data nașterii: 28 ianuarie, 2023
Orașul curent:

SOCIO...LOGISME, cu Horea și Radu, la cafea [#4]

Acum două săptămâni, Horea și Radu au propus cititorilor un chestionar online, pentru a explora câteva percepții despre JOB-urile VIITORULUI. Apoi, în următoarele zile, 82 dintre cititori au completat acest chestionar online, răspunzând la cele cinci întrebări (plus trei cu date factuale). Iată, în continuare, care au fost răspunsurile date de cititori (prezentate în galeria de imagini de la finalul articolului). Firesc, Horea și Radu au găsit în statistica acestei explorări de percepții o latură interesantă de dezbătut și continuă o conversație, cum v-au obișnuit. Socio…logisme relaxate, cu Horea și Radu, din nou la cafea, în acest al patrulea episod, acum cu fotografii ilustrative, luate chiar din pauza de cafea.

Profil autor

SOCIOLOGISME, la cafea
hsirv1
Horea Băcanu [HB] - sociolog, absolvent UVT. Cercetează fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan. Analist permanent, comentator frecvent și uneori jucător politic. Radu Lambrino [RL] - sociolog, absolvent UVT. Constructor de sisteme de publicitate outdoor, antreprenor și investitor. Formator de organizații civice și politice, cu istoric de manager politic și parlamentar.

Profil invitat

Nume:
Profesie:
Data nașterii: 28 ianuarie, 2023
Orașul curent:
Ajustează:
  • A  A  A  A  
Ascultă:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

[Horea Băcanu] Despre analiza exploratorie pe tema percepției job-urilor viitorului în Timișoara, pe care am startat-o acum două săptămâni, merită să discutăm puțin acum (rezultatele sunt prezentate în galeria de la finalul articolului). Sunt grupate peste 80 de răspunsuri, nu este un sondaj propriu-zis, cât mai degrabă o investigare prealabilă despre deschiderea față de job-urile viitorului, așa cum le-am demarcat noi, categorie din care fac parte: specialiști în analiza de date, dezvoltatori de aplicații, supraveghetori de calitate în procesele industriale, dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suportul proceselor în domeniile tehnologice, specialiști în marketing digital, analiști Big Data, experți în digital transformation, profesioniști în digital sales si marketing online, innovation creators, etc. Ce reacție ai la rezultatele obținute?

 

[Radu Lambrino] Ok, este clar că nu putem valida rezultatele ca fiind edificatoare privind percepția generală pe acest subiect. Însă, e important de precizat, faptul că marea majoritate a respondenților sunt oameni cu multă experiență în câmpul muncii, la o vârstă matură, activi și cu preocupări aplicate vremurilor actuale, arată că rezultatele ne pot da o imagine cât de cât reală despre tema aleasă. Pe de altă parte, mi-ar fi plăcut să avem mai mulți tineri, între 18-si 25 de ani, care să răspundă la subiect.

 

[HB] Da, vorbim despre un segment nișat de public, din zona publicului educat, cu experiență de muncă, în calitate de angajat sau antreprenor.

 

[RL] Ceea ce mă surprinde puțin este procentul mic în care sunt reprezentați cei preocupați de acest subiect, care în alte țări este extrem de actual și foarte mult dezbătut.

 

[HB] Știi bine, noi, în general, suntem mai tradiționaliști, atât în educație cât și în muncă, e binecunoscută această caracteristică a societății noastre. Pentru tineri, mai ales, cred că subiectul job-urilor viitorului este atractiv, însă doar acolo, în bula lor informațională, acest univers informațional numit second-life (viața online), acolo subiectul e mai important decât viața reală. Ei sunt foarte atenți la viitor, discută despre viitor, sunt foarte atenți la bani și potențiale câștiguri, se văd integrați în job-uri legate de programare și automatizare – robotizare.

 

[RL] Da, poate, deși am impresia că foarte mulți dintre tinerii din România sunt influențați destul de puternic de ambitiile părinților și de orgoliile acestora. Nu cred ca e bine să se limiteze la abilitatile tehnologice, când mă gândesc la joburile viitorului, cred că sunt mult mai multe abilități care contează în măsură tot atât de mare. După cum ai văzut și în răspunsuri, sunt foarte puțini care cunosc furnizori de educație specializați pe job-urile viitorului.

 

[HB] Lista cu furnizori este șocant de scurtă, e evident. Tradiționalismul nostru se exprimă inclusiv prin această obișnuință care ne este specifică, exprimată în felul în care părinții vor să influențeze orientarea școlară și specializarea educațională a copiilor. Regăsesc un mare haos în percepțiile românilor despre orientarea școlară. De obicei, cel puțin 5 sau 6 din 10 părinți vor să impună alegerea unei direcții de specializare a copiilor lor.

 

[RL]  Da, dar și școlile pun accent pe alte abilităti decat pe cele care în Occident par primordiale pentru procesul de selectare a candidaților pentru un job bine plătit. Știi foarte bine că noua tendință în ocuparea „job-urilor viitorului” este de a identifica oameni cu multă creativitate, cu putere mare de analiză a situațiilor și a datelor, cu inteligență emoțională considerabilă și cu putere de adaptabilitate și flexibilitate mare. În Anglia, de exemplu, în licee au început să reducă considerabil accesul la tehnologie, pentru a stimula creativitatea. De asemenea, specializările cele mai valoroase în pregatirea universitară par cele axate pe dezvoltarea comunicării: istorie, limba engleză, etc.

 

[HB] Tot ce spui este legat de soft-skills, adică abilități și disponibilități de personalitate care sunt utile pentru a fi investite creativ în rezolvarea de taskuri complexe, în echipe de proiect.

 

Este clar că toată lumea încearcă să identifice acele meserii care țin de acele abilități de întelegere sau create de tehnologii, care nu vor fi suplinite niciodată de roboți. De exemplu, medicina nu mai pare, pentru foarte mulți, o meserie a viitorului.

[RL]  Preocuparea pentru anticiparea nevoilor de forță de muncă ale angajatorilor în raport cu progresul tehnologic este foarte actuală în zona preuniversitară din multe țări europene, sunt sigur că și in multe alte țări cu nivel de dezvoltare peste medie. Este clar că toată lumea încearcă să identifice acele meserii care țin de acele abilități de întelegere sau create de tehnologii, care nu vor fi suplinite niciodată de roboți. De exemplu, medicina nu mai pare, pentru foarte mulți, o meserie a viitorului.

 

[HB]  Asta este foarte grav, aș spune…

 

[RL]  Da, dar ești conștient că foarte multe specializări din medicina clasică vor disparea. Imagistica, chirurgia, investigațiile medicale, sunt deja suplinite în mare măsură de roboți, ce e asa grav?

 

[HB]  Poate în Vest, la noi nu sunt roboți deloc în chirurgie, nu am auzit.

 

[RL]  Ba da, se lucrează de mult timp cu roboți DaVinci. Iar pe imagistică, cred ca este implementată multă inteligență artificială în interpretarea datelor.

 

[HB]  În datele și statistica medicală sunt deja multe procese AI implementate, dar fără specialiști care să interpreteze output-urile din procesele AI degeaba lucrează computerele cu baze de date, deci, vreau să spun, specialiștii își transformă activitățile, în utilizarea mașinilor inteligente.

 

[RL] Da, acum da… dar noi vorbeam de predictibilitate în pregătirea școlară, în raport cu necesitățile de pe piața muncii. Evident că nu ne referim la realitatea imediată, în ceea ce priveste medicina, dar sunt procese care sigur vor dispărea și în zona asta.

 

[HB]  Cred că da, asta se vede azi în câteva specializări foarte tehnologizate, dar se va generaliza. Acolo unde tehnologia este de neînlocuit în noile procese de muncă, acolo se transformă foarte mult specificul job-urilor, ele glisează spre relația om-mașină, o relație de muncă între oameni și computere, între oameni și mai multe mașini inteligente, inclusiv în domeniul mass-media, în turism, etc.

 

[RL]  Vezi tu, studiul facut de noi (ale cărui rezultate le prezentăm în galeria de la finalul acestui text), realizat pe nișa asta îngustă a celor ce ne-au citit discuțiile, este cu atât mai relevant, dacă raportezi nivelul de interes și cunoaștere a acestui subiect, a celor instruiți și activi, la nivelul celor ce sunt departe de această nișă, cei ignoranți, needucați și suficienți. Faptul că vor disparea mare parte din joburile asociate cu contabilitatea, mare parte din activitățile profesionale din administrația publică și companii, activității repetitive din industria textilă, din zona de asamblare industrială sau din agricultură, pare că nu îi preocupă cu adevarat pe români. Cel mai grav este că zona administrației publice este în acest moment cea mai atractivă în România, datorită salarizarii cel puțin duble, față de multe activități similare din zona privată, dar, în acelasi timp, pare cea mai vulnerabilă în fața valului de schimbări adus de digitalizare și de implementarea tehnologiei 5G.

 

 

 

Centralizarea dominantă a administrației, chiar hegemonia administrației centrale, a constituit cel mai important factor al înapoierii societății, a stadiului pre-modern în dezvoltarea mentalităților românilor.

Profil autor

SOCIOLOGISME, la cafea
hsirv1
Horea Băcanu [HB] - sociolog, absolvent UVT. Cercetează fenomenul puterii în textele de ficțiune contemporană. Citește și scrie presă, literatură și social-media, alternativ sau simultan. Analist permanent, comentator frecvent și uneori jucător politic. Radu Lambrino [RL] - sociolog, absolvent UVT. Constructor de sisteme de publicitate outdoor, antreprenor și investitor. Formator de organizații civice și politice, cu istoric de manager politic și parlamentar.
Articol susținut de...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Cum evoluează dezvoltarea regională în Timiș și Timișoara. Cum arată tabloul politicienilor locali din ultimii 25 de ani. Care au fost atuurile Timișoarei - liderii vizionari sau comunitatea conștientă? Cum s-a schimbat comunitatea în mandatele Ciuhandu, Robu și Fritz? Sunt întrebările zilei, de la care pornește acest dialog. Socio…logisme restartate, cu Horea și Radu, într-o atmosferă de lucru, la început de an.

După ce în episodul trecut au provocat rumoare prin apelul neutru la istoria politică locală, în această a doua parte a temei legate de dezvoltare locală și politică se setează câțiva parametri ai unei strategii de creștere, dar una mai ambițioasă, care să nu rămână după alegeri doar un text pe hârtie. Socio…logisme și mai elaborate, cu Horea și Radu, într-o pauză de cafea, din nou în Piața Maria.

Acest episod oferă o tranziție de la dialogul scris la videopodcast. Un  teaser, de fapt, care anunță seria a doua a conversațiilor pe care Horea și Radu le vor avea cu invitații lor.

Formular
de contact

Ai o întrebare sau o neclaritate? Trimite-ne un mesaj folosind formularul de mai jos sau contactează-ne la unul dintre canalele social media.

Acest site folosește cookies pentru a asigura cea mai bună experiență de navigare. Prin continuarea navigării ești de acord cu Politica de confidențialitate a site-ului.